10 greseli majore ale parintilor
Iti iubesti copilul, mai mult decat orice altceva pe lume. Si este normal sa fie asa. Dragostea ce i-o porti te impiedica sa sesizezi o serie de greseli pe care le faci fata de micutul tau.
Iti iubesti copilul, mai mult decat orice altceva pe lume. Si este normal sa fie asa. Dragostea ce i-o porti te impiedica sa sesizezi o serie de greseli pe care le faci fata de micutul tau. Zece greseli sunt considerate mai grave si mai des comise de parinti. In plus, acestea au impact negativ asupra micutului tau.
Copilul trebuie iubit, ajutat, sustinut, incurajat, dar, in nici un caz, rasfatat. Bine intentionati, parintii (mai ales cei foarte ocupati, care stau putin timp cu copiii lor) le ofera micutilor mai mult decat au nevoie. In felul acesta, cei mici nu mai fac o selectie, nu mai au nici o placere in fata unui obiect sau a unei jucarii noi si cred ca este suficient sa-si doreasca ceva pentru a primi.
Pe langa faptul ca sunt rasfatati, vor avea o imagine gresita asupra lumii si propriei persoane. Devin frustrati, invidiosi si nemultumiti. Parintii care procedeaza astfel isi priveaza copiii de bucuria lucrului nou, de emotia momentului in care primesc un dar.
Esti obosita, prinsa cu alte treburi, asa ca, uneori, nu mai reactionezi cum trebuie la nazbatiile micutului tau. Nu este deloc in regula sa-i lasi pe cei mici sa faca trambulina din canapeaua ta cea noua, de exemplu. Autoritatea ta (si a partenerului tau) trebuie sa fie constanta.
Exista cateva reguli fundamentale: nu ai voie sa treci cu vederea nici o situatie in care copiii fac nazbatii, pedepsele aplicate trebuie sa fie adecvate varstei si poznei facute, iar copilul trebuie sa inteleaga pentru ce a fost pedepsit si, cel mai important, odata instituita o pedeapsa, aceasta trebuie dusa pana la capat. Ignorarea si izolarea in coltul de pedeapsa sunt cele mai bune pedepse. Si, la fel de important, copilul nu trebuie recompensat pentru faptele bune, dar trebuie sanctionat pentru greseli.
Copiii isi petrec la scoala mai mult timp decat oriunde altundeva, cu exceptia casei. Scoala trebuie sa fie un loc unde autoritatea parintilor sa vina in sprijinul profesorilor. Este o mare greseala sa-i critici pe profesori, sa le minimalizezi importanta si profesionalismul in fata copilului tau.
Ai nemultumiri, discuta intre patru ochi cu profesorul. Tine legatura cu scoala si dirigintele. Daca nu te poti duce la scoala, macar contacteaza telefonic corpul profesoral sau prin e-mail. Profesorii copilului tau trebuie sa poata lua legatura cu tine direct, nu prin intermediul celui mic! Iar daca juniorul tau ia note bune, nu inseamna ca nu trebuie sa te interesezi despre ce face la scoala.
Este foarte bine daca ii insufli celui mic incredere in sine. Insa ai grija cat de departe mergi. Intre incredere in sine si acceptarea mediocritatii nu este decat un pas. Cultiva-i spiritul de competitie, lasa-l sa faca fata unui esec, lasa-l sa invete sa accepte si sa inteleaga o dezamagire.
Copilul trebuie sa participe la competitii (oricare ar fi acestea), unde exista o miza, si asta inca de la varsta de 5-6 ani. Increderea in sine nu trebuie confundata cu lipsa de competitie. Chestiunea este una dintre cele mai importante in formarea personalitatii unui copil, si trebuie tratata cu multa atentie de catre parinti.
Strangi inca jucariile din camera copilului tau in varsta de cinci ani? Foarte rau. In functie de varsta, copilul trebuie sa aiba responsabilitati de care sa fie constient si de care sa se achite zi de zi. Va intelege ca face parte din familie, ca are obligatii si ca, sub diferite forme, viata este o continua munca.
Jobul copilului tau trebuie sa fie pe masura lui, astfel incat sa si-l poata asuma si indeplini. Micutul poate curata colivia canarului, poate scoate catelul la plimbare, ii poate pune mancare pisicii, poate spala vase, strange masa, duce gunoiul si altele. El trebuie sa stie ca acestea sunt "treburile lui".
A nu-i da nici un fel de responsabilitati este o greseala care nu-i aduce beneficii, ba chiar din contra. Copiii de varste mai mari pot fi recompensati cu bani pentru unele dintre muncile facute in casa (batutul covoarelor, spalatul masinii, ingrijitul gradinii), dar recompensele financiare nu trebuie sa devina un obicei.
1. Nu-ti rasfata copilul
Copilul trebuie iubit, ajutat, sustinut, incurajat, dar, in nici un caz, rasfatat. Bine intentionati, parintii (mai ales cei foarte ocupati, care stau putin timp cu copiii lor) le ofera micutilor mai mult decat au nevoie. In felul acesta, cei mici nu mai fac o selectie, nu mai au nici o placere in fata unui obiect sau a unei jucarii noi si cred ca este suficient sa-si doreasca ceva pentru a primi.
Pe langa faptul ca sunt rasfatati, vor avea o imagine gresita asupra lumii si propriei persoane. Devin frustrati, invidiosi si nemultumiti. Parintii care procedeaza astfel isi priveaza copiii de bucuria lucrului nou, de emotia momentului in care primesc un dar.
2. Nu trece cu vederea nici o nazbatie
Esti obosita, prinsa cu alte treburi, asa ca, uneori, nu mai reactionezi cum trebuie la nazbatiile micutului tau. Nu este deloc in regula sa-i lasi pe cei mici sa faca trambulina din canapeaua ta cea noua, de exemplu. Autoritatea ta (si a partenerului tau) trebuie sa fie constanta.
Exista cateva reguli fundamentale: nu ai voie sa treci cu vederea nici o situatie in care copiii fac nazbatii, pedepsele aplicate trebuie sa fie adecvate varstei si poznei facute, iar copilul trebuie sa inteleaga pentru ce a fost pedepsit si, cel mai important, odata instituita o pedeapsa, aceasta trebuie dusa pana la capat. Ignorarea si izolarea in coltul de pedeapsa sunt cele mai bune pedepse. Si, la fel de important, copilul nu trebuie recompensat pentru faptele bune, dar trebuie sanctionat pentru greseli.
3. Stii ce face copilul tau la scoala?
Copiii isi petrec la scoala mai mult timp decat oriunde altundeva, cu exceptia casei. Scoala trebuie sa fie un loc unde autoritatea parintilor sa vina in sprijinul profesorilor. Este o mare greseala sa-i critici pe profesori, sa le minimalizezi importanta si profesionalismul in fata copilului tau.
Ai nemultumiri, discuta intre patru ochi cu profesorul. Tine legatura cu scoala si dirigintele. Daca nu te poti duce la scoala, macar contacteaza telefonic corpul profesoral sau prin e-mail. Profesorii copilului tau trebuie sa poata lua legatura cu tine direct, nu prin intermediul celui mic! Iar daca juniorul tau ia note bune, nu inseamna ca nu trebuie sa te interesezi despre ce face la scoala.
4. Combati mediocritatea?
Este foarte bine daca ii insufli celui mic incredere in sine. Insa ai grija cat de departe mergi. Intre incredere in sine si acceptarea mediocritatii nu este decat un pas. Cultiva-i spiritul de competitie, lasa-l sa faca fata unui esec, lasa-l sa invete sa accepte si sa inteleaga o dezamagire.
Copilul trebuie sa participe la competitii (oricare ar fi acestea), unde exista o miza, si asta inca de la varsta de 5-6 ani. Increderea in sine nu trebuie confundata cu lipsa de competitie. Chestiunea este una dintre cele mai importante in formarea personalitatii unui copil, si trebuie tratata cu multa atentie de catre parinti.
5. Ii dai copilului tau suficiente responsabilitati?
Strangi inca jucariile din camera copilului tau in varsta de cinci ani? Foarte rau. In functie de varsta, copilul trebuie sa aiba responsabilitati de care sa fie constient si de care sa se achite zi de zi. Va intelege ca face parte din familie, ca are obligatii si ca, sub diferite forme, viata este o continua munca.
Jobul copilului tau trebuie sa fie pe masura lui, astfel incat sa si-l poata asuma si indeplini. Micutul poate curata colivia canarului, poate scoate catelul la plimbare, ii poate pune mancare pisicii, poate spala vase, strange masa, duce gunoiul si altele. El trebuie sa stie ca acestea sunt "treburile lui".
A nu-i da nici un fel de responsabilitati este o greseala care nu-i aduce beneficii, ba chiar din contra. Copiii de varste mai mari pot fi recompensati cu bani pentru unele dintre muncile facute in casa (batutul covoarelor, spalatul masinii, ingrijitul gradinii), dar recompensele financiare nu trebuie sa devina un obicei.
Citeste in continuare
-
-
Procedura FIV: Speranța cuplurilor care luptă să devină părinți
Mama și copilul · Fertilitate
-
-
Două femei și-au unit forțele pentru a-și crește copiii împreună. Află povestea lor!
Mama și copilul · Familie
-
Cum să adormi bebelușul în 40 de secunde
Mama și copilul · Bebeluși
-
Rihanna a dezvăluit, abia acum, când micuțul a împlinit un an, cum în cheamă pe fiul eil! Iată de unde vine numele lui
Actualitate
-
John Legend, un tătic fericit: primele imagini cu cel de-al treilea copil. Minunea a sosit după lupta cu infertilitatea și un avort spontan
Actualitate
nu stiu cum au crescut altii dar din cele mentionate cred ca si copilul meu sa ma respecte asa cum o fac eu
sal invete pe baiat sa fie curvar ca el
numi place ca va comportati asa cu copii
totul consta in armonie,aici in articol au fost mentionate toate lucrurile care trebuie sa le faci ,in armonie cu natura copilului si a omului ce va deveni. ce s-a prezentat aici este o atitudine fireasca si normala,de care multi nu am avut parte,de atata naturalete ,echilibru si constientizare a faptului ca noi suntem cei ce educam,ce emitem,iar copilasii sunt receptorii foarte fideli a comportamentelor noastre.
draga ely, din ceea ce spui stim exact ce faci tu cu copii tai...(asta in cazul in care ai copii). permite`mi sa iti spun ca atitudinea ta e modelul atitudinii parintilor copiilor teribilisti, dar tristi din zilele noastre; imi pare rau pt acesti copiii, nu pot decat sa le spun ca noi, cei care nu am avut telefon mobil de la o varsta frageda am avut o copilarie pe care nu as schimba`o ci 10 a lor. si nu e vorba doar de aparatul in sine ci de atitudinea tuturor asupra lucrurilor.
Am citit si articolul din life style si mi-a placut mult chestia cu: nu e nici sclav, dar nici in vacanta... sau la hotel. La noi foarte multi copii sunt intr-o permanenta "vacanta" in ce priveste treburile casei inca de mici si apoi se minuneaza parintii de ce le e lene odraslelor sa invete. Nu le place munca, iar munca intelectuala este cea mai grea dintre ele. Deh!
http://lifestyle.msn.com/your-life/family-parenting/article.aspx?cp-documentid=8415486
Comentariu lui ely arata clar ca aceste greseli se fac frecvent in zilele noastre. Pacat! De multe ori imi vine sa zic ca nu ne mai vedem capatul. Este o caracteristica omeneasca sa gresesti, dar cea romanesca este sa persisti in greseala pana cand ajungi sa crezi ca de fapt asta e binele. Eh! Eu sunt 100% de acord cu ce e scris in articol si cand e vorba de "mesterit" la masina sunt convinsa ca nu se referea nimeni la schimbat carburatorul... se intelege clar ca trebuie fie un fel de "ucenic" al taticului :) sa ii dea o carpa, o surubelnita... nimicuri care sa il faca util si sa ii da satisfactia ca e de mare ajutor la treburile casei. Iar in legatura cu telefonul... era vorba de credit la banca, alte chestii, nu e vorba nevoia stricta de comunicare, fitze... ce sa mai, sunt atatea de zis... ca mai bine nu ma apuc... Doar atat: Felicitari autorului. Un articol foarte bun.
spui numai porcari...cum naiba la varsta de 10-11 ani sa pun baiatul sa isi ajute tatal la lucrul la masina poi asta pentru el ar fi ca o pedeapsa pentru ca ar vedea alti copii ca se joaca si el lucreaza la masina si mai jos aveati curajul sa spuneti ca NU-I SCURTA COPILARIA poi da voi ganditi macar inainte sa scrieti?!?....si scuzati-ma dar la ce varsta ar trebui sa ii iau copilului telefon mobil la 18 ani....poi toata lumea lar crede un ciudat si s-ar retrage pentruca el nu are telefon si restul au....VOI SPUNETI NUMAI BAZACONI...mai ganditi ce vorbit