6. Esti modelul de viata al copilului?
Felul in care va comportati voi, parintii, in casa, unul cu altul, este primul model de viata pe care copilul il invata. Asa ca... mare grija! Copiii invata mai mult decat lasa sa se inteleaga ca au receptat de la adulti. Grija, afectiunea, relatiile intre adulti, preocuparea pentru ceilalti, sacrificiile facute de parinti sunt lectii la care cei mici trebuie sa participe si pe care sa le inteleaga.
A-l tine departe de griji, de probleme (de la cele financiare la cele de sanatate) il face sa se simta exclus si sa nu stie sa reactioneze atunci cand va fi pus in situatii similare. Concluzia – aveti grija cum reactionati, cum vorbiti si cum va purtati, voi, adultii, in fata micutilor vostri.
7. Nu-l supraaprecia
Daca te astepti ca micutul tau, in varsta de doi ani, sa stea cuminte la masa, exagerezi si il supraapreciezi. Greseala iti apartine.
Asteptarile tale de la copilul tau trebuie sa fie raportate la varsta, la capacitatea lui psihica de a intelege lumea, dar si la cunostintele pe care le-a acumulat pana in momentul de fata. A-i cere mai mult decat poate este la fel de grav cu a-i cere mai putin.
Micutul nu va putea face ce astepti tu de la el, iar dezamagirea pe care ti-o produce este din plin resimtita. Tu esti nemultumita, el - dezamagit. Nu-i cere micutului care are inclinatii spre sport si activitati fizice sa mearga la olimpiada de fizica. Dupa cum este o greseala sa-l duci la baschet pe copilul care vrea sa citeasca. Trebuie tu, ca parinte, sa gasesti echilibru intre ceea ce trebuie facut si ceea ce-i place sa faca. Oricum, regula fundamentala este sa-l evaluezi corect si sa nu-l supraapreciezi.
8. Lasa-l sa se descurce singur
A-l cocolosi este o alta forma de rasfat. La 10-11 ani, trebuie sa fie capabil sa-si pregateasca singur ceva de mancare, trebuie sa stie sa se spele si sa-si taie unghiile, trebuie sa stie sa se descurce, tot singur, daca s-a julit la genunchi.
Daca este fata, ar trebui sa fie incantata sa faca ordine si curatenie in casa, cot la cot cu tine (dupa puterile ei, evident), iar daca este baiat, ar trebui sa stea cu nasul sub masina, ca si tatal lui.
Capacitatea de a face munca fizica este temelia unei personalitati puternice si defineste un om adevarat. A-l lasa sa faca fata unor situatii in care sa fie nevoit sa se descurce singur nu inseamna ca il iubesti mai putin, din contra, este o demonstratie de dragoste.
9. Nu-i scurta copilaria
Lasa-l sa fie copil. Hainele, tunsoarea, jucariile, dar si pretentiile si dorintele trebuie sa fie adaptate varstei lui. Este daunator sa vezi o fetita de opt ani fardata sau imbracata cu tricouri mulate, cu paiete sau cine stie ce inscriptii cu tenta sexuala. Sau un baiat de 10 ani cu un telefon mobil, pentru care tu trebuie sa faci credit la banca. Oricum, cresc foarte repede si ajung adulti inainte de a se bucura pe deplin de copilarie.
10. Nu-l pacali si nu-l insela
Greseala des facuta de parinti are doua aspecte. Pe de o parte, amenintarea cu o pedeapsa daca un anumit lucru se repeta: "Daca mai desenezi pe pereti, te pun sa zugravesti!". Daca micutul continua sa deseneze pe pereti, ce faci? Il pui sa zugraveasca? Nu.
Iar el va intelege ca amenintarile tale se reduc la niste vorbe care nu au nici o finalitate si va persevera in greseala. Este o atitudine extrem de periculoasa, care va duce la pierderea totala a autoritatii asupra lui. Corect ar fi sa-i spui: "Daca mai desenezi pe pereti, in locul bicicletei iti voi cumpara o tabla, ca sa poti desena cat vrei!". Si tine-te de cuvant!
Un alt aspect, si el periculos, este sa promiti fara sa te tii de cuvant. Promisiuni care pot merge de la cumpararea unei jucarii pe care si-o doreste, pana la prezenta ta la serbarile de la scoala. Sinceritatea este cea mai buna cale. Nu-i spune: "O sa iti cumpar papusa cand iau salariul", ci "Daca va fi posibil, o sa luam papusa, daca nu, mai asteptam putin!". Copilul tau are, nativ, incredere absoluta in tine. Ai grija, mai mult decat orice, sa nu o piarda!
Relatia parinte-copil este speciala, cea mai frumoasa si cea mai grea relatie de dragoste care poate exita intre oameni. Depinde doar de adulti ca ea sa fie perfecta si sa ne aduca multumire atat noua, parintilor, cat si lor, copiilor!
Citeste in continuare
-
-
Procedura FIV: Speranța cuplurilor care luptă să devină părinți
Mama și copilul · Fertilitate
-
-
Două femei și-au unit forțele pentru a-și crește copiii împreună. Află povestea lor!
Mama și copilul · Familie
-
Cum să adormi bebelușul în 40 de secunde
Mama și copilul · Bebeluși
-
Rihanna a dezvăluit, abia acum, când micuțul a împlinit un an, cum în cheamă pe fiul eil! Iată de unde vine numele lui
Actualitate
-
John Legend, un tătic fericit: primele imagini cu cel de-al treilea copil. Minunea a sosit după lupta cu infertilitatea și un avort spontan
Actualitate
nu stiu cum au crescut altii dar din cele mentionate cred ca si copilul meu sa ma respecte asa cum o fac eu
sal invete pe baiat sa fie curvar ca el
numi place ca va comportati asa cu copii
totul consta in armonie,aici in articol au fost mentionate toate lucrurile care trebuie sa le faci ,in armonie cu natura copilului si a omului ce va deveni. ce s-a prezentat aici este o atitudine fireasca si normala,de care multi nu am avut parte,de atata naturalete ,echilibru si constientizare a faptului ca noi suntem cei ce educam,ce emitem,iar copilasii sunt receptorii foarte fideli a comportamentelor noastre.
draga ely, din ceea ce spui stim exact ce faci tu cu copii tai...(asta in cazul in care ai copii). permite`mi sa iti spun ca atitudinea ta e modelul atitudinii parintilor copiilor teribilisti, dar tristi din zilele noastre; imi pare rau pt acesti copiii, nu pot decat sa le spun ca noi, cei care nu am avut telefon mobil de la o varsta frageda am avut o copilarie pe care nu as schimba`o ci 10 a lor. si nu e vorba doar de aparatul in sine ci de atitudinea tuturor asupra lucrurilor.
Am citit si articolul din life style si mi-a placut mult chestia cu: nu e nici sclav, dar nici in vacanta... sau la hotel. La noi foarte multi copii sunt intr-o permanenta "vacanta" in ce priveste treburile casei inca de mici si apoi se minuneaza parintii de ce le e lene odraslelor sa invete. Nu le place munca, iar munca intelectuala este cea mai grea dintre ele. Deh!
http://lifestyle.msn.com/your-life/family-parenting/article.aspx?cp-documentid=8415486
Comentariu lui ely arata clar ca aceste greseli se fac frecvent in zilele noastre. Pacat! De multe ori imi vine sa zic ca nu ne mai vedem capatul. Este o caracteristica omeneasca sa gresesti, dar cea romanesca este sa persisti in greseala pana cand ajungi sa crezi ca de fapt asta e binele. Eh! Eu sunt 100% de acord cu ce e scris in articol si cand e vorba de "mesterit" la masina sunt convinsa ca nu se referea nimeni la schimbat carburatorul... se intelege clar ca trebuie fie un fel de "ucenic" al taticului :) sa ii dea o carpa, o surubelnita... nimicuri care sa il faca util si sa ii da satisfactia ca e de mare ajutor la treburile casei. Iar in legatura cu telefonul... era vorba de credit la banca, alte chestii, nu e vorba nevoia stricta de comunicare, fitze... ce sa mai, sunt atatea de zis... ca mai bine nu ma apuc... Doar atat: Felicitari autorului. Un articol foarte bun.
spui numai porcari...cum naiba la varsta de 10-11 ani sa pun baiatul sa isi ajute tatal la lucrul la masina poi asta pentru el ar fi ca o pedeapsa pentru ca ar vedea alti copii ca se joaca si el lucreaza la masina si mai jos aveati curajul sa spuneti ca NU-I SCURTA COPILARIA poi da voi ganditi macar inainte sa scrieti?!?....si scuzati-ma dar la ce varsta ar trebui sa ii iau copilului telefon mobil la 18 ani....poi toata lumea lar crede un ciudat si s-ar retrage pentruca el nu are telefon si restul au....VOI SPUNETI NUMAI BAZACONI...mai ganditi ce vorbit