Este hipertensiunea arterială mereu un lucru negativ?
Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc pentru bolile cardiace, diabet și alte probleme de ordin metabolic, dar este întotdeauna un motiv de îngrijorare? Noile cercetări par să contrazică această idee.
Aproximativ 75 de milioane de adulți au fost diagnosticați cu hipertensiune, iar numărul lor este în continuă creștere.
Dar ce este hipertensiunea arterială?
Nu este foarte ușor să se dea un răspuns simplu la această întrebare având în vedere faptul că specialiștii încă dezbat care este nivelul normal al tensiunii. Există reguli diferite pentru clasificarea hipertensiunii. De exemplu, Asociația Națională pentru Afecțiunile Cardiovasculare și Pulmonare din SUA consideră că hipertensiunea arterială poate fi diagnosticată
„în condițiile unei valori a tensiunii sistolice de cel puțin 140 mmHG, înregistrată constant”.
Cu toate acestea, Asociația Americană pentru Sănătatea Inimii sugerează că această afecțiune apare dacă o persoană are în mod constant tensiunea sistolică de cel puțin 130 mmHg. De asemenea, există și opinia că persoanele cu tensiunea sistolică între 120-139 mmHg reprezintă o categorie de risc pentru hipertensiune. În general, medicii le recomandă pacienților să-și monitorizeze tensiunea pentru a reduce riscul de îmbolnăvire. În cadrul strategiei de prevenție sunt vizate în primul rând bolile cardiace și accidentul vascular cerebral.
În acest context noul studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Medicină Charité din Berlin, Germania, sugerează că unele persoane de vârsta a treia nu vor avea probleme de sănătate chiar dacă au un nivel ridicat al tensiunii arteriale. În plus, oamenii de știință consideră că o valoarea ridicată a tensiunii după vârsta de 80 de ani poate avea efecte pozitive.
Îndepărtarea de abordarea generică
Noul studiu a vizat 1.628 de femei și bărbați, cu o vârstă medie de 81 de ani. Perioada de monitorizare a început în 2009, când toți participanții aveau cel puțin 70 de ani și urmau tratamente pentru hipertensiunea arterială. Cercetătorii au colectat date despre starea generală de sănătate a participanților, iar aceștia au completat un chestionar detaliat la fiecare 2 ani, moment în care li s-a măsurat și nivelul tensiunii arteriale.
După ce au trecut 8 ani cercetătorii au realizat o analiză statistică pentru a determina cum influențează hipertensiunea riscul de deces. Au ajustat rezultatele obținute folosind celelalte informații disponibile despre fiecare pacient cum ar fi sexul, stilul de viață, indicele masei corporale și restul medicamentelor prescrise.
Specialiștii au constatat că persoanele de peste 80 de ani care aveau o tensiune mai redusă, de aproximativ 140/90 mmHg sau mai mică, aveau un risc de deces cu 40% mai ridicat față de cele din aceeași generație care prezentau un nivel mai ridicat al tensiunii. Chiar și pacienții care avuseseră deja un atac de cord sau un accident vascular cerebral au înregistrat același tip de legătură între riscul de deces și valorile tensiunii arteriale.
Echipa de cercetători a concluzionat că persoanele de vârsta a treia care au tensiunea sub 140/90 mmHg au un risc de deces cu 61% mai ridicat față de cele care au tensiunea ridicată în ciuda administrării unui tratament pentru hipertensiune.
„Rezultatele pe care le-am obținut arată că, în cadrul grupei de vârstă de 80 de ani, tratamentul anti-hipertensiv trebuie ajustat în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient. Este esențial să se evite clasificările generice și aplicarea recomandărilor pentru tratament fără să se ia în calcul caracteristicile pacientului”, a declarat autorul studiului, dr. Antonios Douros.
În continuare oamenii de știință intenționează să studieze în detaliu medicamentele folosite pentru tratarea hipertensiunii și să stabilească în ce situații sunt necesare. „Pasul următor va fi să determinăm ce pacienți au cu adevărat nevoie de aceste medicamente”, a declarat dr. Elke Schäffner, co-autoare a studiului.