De ce are nevoie creierul de grăsimi animale?
Sănătate · Medicina preventiva / 19.04.2019

Ce îți vine în minte când analizezi ideea de grăsimi animale? Celulita inestetică, înfundarea arterelor de la grăsimea de la friptură sau o substanță complexă care întreține inteligența umană?

Deși ne-am obișnuit să considerăm grăsimile ca fiind un lucru negativ atât în ceea ce privește dieta, cât și legat de forma corpului, se pare că nu este o analiză corectă. Grăsimile nu sunt utile numai pentru energie și pentru a furniza căldură organelor, ci asigură și absorbția nutrienților, funcționarea sistemului imunitar și alte procese esențiale în organism. Majoritatea persoanelor sunt convinse că se poate face diferența între grăsimi animale și vegetale prin conținutul de grăsimi saturate, dar realitatea este foarte diferită.
 

Iată ce trebuie să știi despre grăsimi:

- toate alimentele provenite din surse vegetale sau animale conțin un mix de grăsimi saturate și nesaturate;
- unele alimente din surse vegetale au o proporție mai ridicată de grăsimi saturate decât alimentele din surse animale. De exemplu, uleiul de cocos conține 90% grăsimi saturate, mai mult decât dublul de grăsimi saturate din carnea de vită;
- grăsimea preponderentă din carnea de porc este un acid gras mononesaturat (MUFA) numit acid oleic, același tip de grăsime care se regăsește în uleiul de măsline.
Mult timp s-au emis avertismente pentru evitarea grăsimilor saturate, în special a celor provenite din surse animale, recomandându-se consumul grăsimilor din plante, nuci, semințe sau măsline pentru că se consideră că grăsimile vegetale conțin acizi grași polinesaturați (PUFA) pe care corpul nu-i poate produce:
- Omega-3, numit acid alfa-linolenic (ALA);
- Omega-6, numit acid linoleic (LA).
Ceea ce nu se menționează este însă faptul că ALA și LA se regăsesc într-o varietate de alimente, atât vegetale, cât și animale.

 
Care este problema

Dincolo de aceste considerente, se pare că nu toate grăsimile sunt percepute identic de organism. Corpul uman nu va căuta grăsimile ALA și LA, care sunt considerate „părinți” Omega, folosite pentru a crea substanțele de care avem de fapt nevoie: EPA, DHA și ARA, care nu se regăsesc în niciun aliment de origine vegetală.
EPA este un tip de Omega-3 cu proprietăți antiinflamatoare și de vindecare. ARA (acidul arahidonic) este un tip de Omega-6 adesea blamat pentru că favorizează inflamațiile, dar îndeplinește și alte funcții, printre care accelerarea vindecării. Rolul DHA este cu totul aparte.

 
Despre DHA

Creierul uman are un procent ridicat de grăsimi. Aproximativ două treimi din creierul uman sunt reprezentate de grăsimi, iar 20% din aceste grăsimi sunt de tip DHA. Este vorba despre o moleculă cu o vechime îndelungată, care a rămas neschimbată timp de peste 500 de milioane de ani. De ce este acest tip de grăsime imposibil de înlocuit?
DHA participă la crearea mielinei, materia albă care menține integritatea barierei sânge-creier, prevenind afectarea creierului și menținând integritatea circuitelor cerebrale. DHA este o grăsime esențială pentru dezvoltarea cortexului uman, partea creierului responsabilă pentru gândirea complexă și formarea conexiunilor care susțin atenția, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor.

 
Plantele nu conțin deloc DHA

Pentru cei care aleg meniurile vegane sau vegetariene este important de remarcat că aceste opțiuni nu furnizează deloc DHA. Acizii grași de tip Omega-3 regăsiți în semințele de in, nuci și semințele de chia sunt ALA. Este dificil pentru organismul uman să realizezeze conversia din ALA în DHA, sugerându-se că rata de conversie este de aproximativ 10%. De asemenea, există studii care arată o conversie de 0%. 
Potrivit specialiștilor, DHA, nu ALA, ar trebui să fie considerat în mod oficial tipul de Omega-3 necesar pentru organism. Astfel, cu cât se consumă mai puține grăsimi animale, cu atât proporția de DHA de la nivelul creierului scade. DHA este cu 31% mai redusă în cazul vegetarienilor și cu 59% mai redusă pentru vegani.

 
Măsuri utile

Ar trebui să incluzi grăsimi animale în meniul tău dacă este posibil, în special pește gras. De asemenea, ocolește uleiurile vegetale rafinate care se regăsesc în semipreparate pentru că vor avea un conținut excesiv de LA, exacerbând inflamațiile. Alege numai uleiul de măsline, avocado sau cocos pentru salate. În cazul în care decizi să urmezi o dietă vegană sau vegetariană ar trebui să discuți cu un specialist pentru a suplimenta grăsimile esențiale pentru creier.
Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro