Puține medicamente au devenit atât de cunoscute și atât de des folosite precum aspirina. De la durerile de cap până la prevenirea infarctului, acest banal comprimat alb a devenit un simbol al medicinei accesibile.

Dar odată cu faima, aspirina a adunat și o colecție impresionantă de mituri – unele complet false, altele parțial adevărate, dar frecvent interpretate greșit. Iar atunci când vine vorba de sănătate, fiecare confuzie poate avea consecințe.

Iată care sunt cele mai frecvente mituri despre aspirină și ce spun, de fapt, specialiștii.

Mitul 1: „Aspirina este un remediu universal – e bună la toate!”

Adevărul: Aspirina este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) cu multiple efecte – analgezic (calmează durerea), antipiretic (scade febra), antiinflamator și antiagregant plachetar (subțiază sângele). Tocmai această diversitate de acțiune a făcut-o celebră, dar nu înseamnă că este potrivită pentru orice problemă.

Aspirina nu este indicată în cazuri de durere ușoară care pot fi tratate cu alte analgezice mai bine tolerate (precum paracetamolul), nu este un tratament de rutină pentru viroze, nu se recomandă în caz de ulcer, gastrită sau afecțiuni care presupun risc de sângerare. În plus, la copii și adolescenți cu infecții virale, poate fi periculoasă (vezi mai jos, sindromul Reye).

Mitul 2: „Dacă iei zilnic o aspirină, previi infarctul și AVC-ul.”

Adevărul: Acest mit a fost, ani la rând, parțial susținut de campanii medicale. E adevărat că aspirina, prin efectul său de subțiere a sângelui, reduce riscul de formare a cheagurilor care pot duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral ischemic. Însă – și aici e esențial – acest beneficiu a fost dovedit doar la persoanele care deja au avut un astfel de eveniment sau sunt într-un risc foarte ridicat (diabet, hipertensiune severă, antecedente familiale).

Pentru persoanele sănătoase, riscurile pot depăși beneficiile: aspirina crește riscul de sângerare gastrointestinală sau cerebrală. De aceea, ghidurile actuale NU mai recomandă administrarea preventivă de aspirină la persoanele fără istoric cardiovascular, fără prescripție și fără evaluare prealabilă.

Mitul 3: „Aspirina e sigură pentru oricine și oricând.”

Adevărul: Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Aspirina are contraindicații clare și interacționează cu multe alte medicamente.

Nu este indicată la:

•     copii și adolescenți cu infecții virale (risc de sindrom Reye, o complicație rară dar gravă, care afectează ficatul și creierul);
•     persoane cu ulcer gastric activ, gastrită sau istoric de hemoragii digestive;
•     pacienți cu astm indus de AINS;
•     femei însărcinate (în special în ultimul trimestru);
•     persoane care iau anticoagulante (risc crescut de sângerare).

În plus, doza contează: între 75–100 mg (doze cardiologice) și 500–1000 mg (doze antiinflamatorii) diferența este uriașă și complet diferită ca indicație.

Mitul 4: „Poți lua aspirină imediat dacă simți durere în piept.”

Adevărul: Acesta este unul dintre puținele cazuri în care un mit are un sâmbure de adevăr important. În cazul unui posibil infarct miocardic acut, adesea dureros și caracterizat prin durere toracică intensă, presiune sau arsură în piept care nu cedează, se recomandă administrarea imediată a unei aspirine de 325 mg, mestecată, pentru a acționa rapid asupra plachetelor.

Însă – mare atenție – acest lucru trebuie făcut în paralel cu apelarea de urgență la 112 și doar dacă nu există contraindicații cunoscute (alergii, ulcer, sângerări). Nu este o măsură de „auto-tratament”, ci una de prim-ajutor temporar până la intervenția medicilor.

Mitul 5: „Aspirina naturală, din salcie, e mai bună decât cea sintetică.”

Adevărul: Este adevărat că salcia albă conține salicină, un precursor natural al acidului acetilsalicilic (aspirina sintetică). Dar salicina acționează mai lent, mai slab și mai imprevizibil. De asemenea, dozele sunt greu de standardizat în plante și pot varia foarte mult. Așadar, „aspirina naturală” nu e nici mai sigură, nici mai eficientă. În plus, poate avea aceleași efecte adverse – de la iritații gastrice la reacții alergice.

Mitul 6: „Aspirina face rău ficatului.”

Adevărul: Confuzia vine din asocierea aspirinei cu sindromul Reye – o afecțiune gravă care afectează ficatul și creierul la copii, în context viral. La adulți, aspirina nu afectează în mod uzual ficatul, decât dacă este luată în doze uriașe, pe perioade foarte lungi sau în combinație cu alte medicamente hepatotoxice. Paracetamolul este, de fapt, cel care pune mai frecvent probleme hepatice, mai ales în supradozaj.

Mitul 7: „Poți combina aspirina cu orice alt medicament.”

Adevărul: Aspirina are interacțiuni importante cu:

•     anticoagulante (ex: warfarină, heparină) – risc crescut de sângerare;
•     antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac) – pot reduce efectul cardioprotector al aspirinei și cresc riscul gastric;
•     medicamente antihipertensive – în unele cazuri, aspirina poate reduce efectul acestora;
•     corticosteroizi – crește riscul de hemoragii digestive.

De aceea, este esențial să întrebi medicul sau farmacistul înainte de a lua aspirină dacă ești deja sub tratament.

Mitul 8: „Dacă e un medicament vechi, înseamnă că nu mai e eficient.”

Adevărul: Aspirina este unul dintre cele mai vechi și mai bine studiate medicamente. Tocmai pentru că este veche, ieftină și accesibilă, nu înseamnă că este „de modă veche” sau inutilă. Din contră, în anumite contexte (prevenție secundară post-infarct, tratamente antiplachetare), este prima opțiune în ghidurile internaționale, alături de medicamente mult mai noi.

Mitul vine mai degrabă din ideea că tot ce e ieftin e inferior – o prejudecată frecventă în era tratamentelor inovatoare, dar nu întotdeauna justificată.

Mitul 9: „Dacă nu simt nimic, pot să iau aspirină ca să previn problemele.”

Adevărul: Prevenția activă, adică luarea de medicamente fără o nevoie clară, poate aduce mai mult rău decât bine. După cum am menționat, aspirina zilnică NU mai este recomandată pentru prevenția primară la adulții sănătoși fără factori de risc cardiovascular. Riscurile de sângerare pot fi mai mari decât eventualul beneficiu. Consultul medical rămâne esențial.

Nu demoniza aspirina, dar nici nu o idolatriza

Aspirina nu este un panaceu universal, dar nici dușmanul public nr. 1. Este un medicament extrem de util atunci când este folosit corect, în dozele potrivite, la indicațiile medicului. Majoritatea miturilor apar din utilizarea fără discernământ sau din lipsa de informare.

Așa cum un cuțit poate fi un instrument util sau un pericol, la fel și aspirina – totul depinde cine o folosește, cum, când și de ce. Nu uita că fiecare organism e diferit și că auto-medicația frecventă, chiar și cu pastile aparent banale, poate deveni riscantă.

Întreabă, informează-te, consultă. Și nu te baza niciodată pe sfaturi auzite „din popor” atunci când vine vorba de sănătate.