Stadiile diferite ale somnului se repetă succesiv de-a lungul nopții, dar somnul REM este cel mai profund. A fost identificat de cercetători în 1953, iar de atunci au apărut numeroase descoperiri cu privire la modul în care se realizează odihna organismului. În prezent există multe aplicații care te pot ajuta să-ți monitorizezi calitatea somnului, deși utilitatea lor constituie obiectul dezbaterilor. Dacă vrei să afli mai mule despre modul în care somnul îți afectează sănătatea este cazul să acorzi o mare atenție somnului REM.

În general se spune că fiecare vis apare în timpul somnului REM, dar nu este total corect. Deși este într-adevăr intervalul în care apar majoritatea viselor, acestea se pot manifesta și în celelalte etape ale somnului. Somnul de tip NREM este un alt interval posibil. Astfel, în cadrul unui studiu realizat în 2016 persoanele care au fost trezite brusc din somnul NREM își aminteau visele pe care le avuseseră, ceea ce dovedește că este posibil să visezi și în afara intervalului REM. 

S-a observat că fiecare participant care a raportat un vis în somnul NREM a avut o activitate a creierului foarte apropiată de momentele în care era treaz, cu alte cuvinte era mult mai conștient decât în intervalele de somn REM. Acest lucru ar putea explica de ce simți că tocmai ai avut un vis exact când te trezești dimineața.

Se știe deja că igiena somnului (dușul, tipul de așternuturi, aerul din cameră) îți pot afecta gradul de odihnă pe timpul nopții, dar precis nu te gândeai că diferitele faze ale somnului sunt influențate de moștenirea genetică.

Au fost identificate anumite gene care influențează somnul și problemele legate de odihnă, inclusiv reactivitatea neuronilor sau genele care stabilesc ritmul circadian și durata somnului plus ora la care simți nevoia să mergi la culcare. În cadrul studiilor realizate s-a descoperit că insomnia este profund influențată de factorii genetici și că persoanele care au depresie se vor confrunta foarte des și cu starea de insomnie. Dacă nu dormi prea bine sunt mari șanse ca același lucru să se întâmple și cu rudele tale.

Somnul REM favorizează consolidarea memoriei, fixând evenimentele prin care ai trecut la nivelul memoriei pe termen lung. Această etapă a somnului asigură sintetizarea și organizarea informațiilor și a emoțiilor trăite, reglând inclusiv starea de spirit. În cadrul unui studiu realizat pe șoareci în 2016 s-a concluzionat că neuronii implicați în somnul REM sunt esențiali pentru a-ți aminti ce s-a întâmplat în ziua următoare după ce a avut loc un anumit eveniment.

Deși atenția se focalizează mai ales asupra somnului REM, toate etapele odihnei funcționează sinergic pentru a ne oferi un somn odihnitor, care susține realizarea optimă a funcțiilor creierului. În cadrul unui studiu publicat în 2018 s-a observat că somnul REM și cel NREM susțin în mod alternativ rezolvarea problemelor complexe. Astfel, în timpul somnului NREM se reiau amintiri specifice, apoi în cadrul somnului REM revedem o gamă mai variantă de amintiri, care ne pot ajuta să facem diferite conexiuni și să găsim soluții pentru problemele majore care ne preocupă. În plus, ambele etape ajută creierul să se refacă după activitățile realizate în fiecare zi.

Persoanele care nu obțin suficient somn REM într-o perioadă îndelungată vor resimți efectele negative asupra organismului. Problemele cronice cu somnul REM cresc riscul de migrene severe și de Parkinson.

Pe aceeasi tema...

• 5 remedii utile pentru răul de mașină

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!