Ideea de a folosi dieta ketogenică a fost analizată ca opțiune de tratare a epilepsiei încă din 1920, fiind lansată de dr. Hugh Conklin, din Michigan. Pe măsură ce au fost create medicamente specifice pentru a ține sub control această afecțiune, dieta a început să fie utilizată din ce în ce mai rar. Cu toate acestea, este recunoscută drept soluție alternativă și reprezintă planul de rezervă utilizat pentru copiii ale căror simptome nu pot fi controlate în mod eficient cu ajutorul medicamentelor disponibile. Dieta ketogenică reprezintă un plan de alimentație important, având în vedere că în fiecare an peste 300.000 de copii sunt internați ca urmare a crizelor provocate de epilepsie. De asemenea, studiile realizate au arătat că poate fi utilizată cu succes și pentru adulți pentru a remedia o varietate de afecțiuni neurologice.

Componența exactă a dietei va fi influențată de caracteristicile fiecărui pacient, fiind necesară coordonarea cu restul medicamentelor pe care le ia. Din acest motiv contează foarte mult ca acest regim alimentar să nu fie urmat decât sub supravegherea medicului. 

Dieta ketogenică presupune realizarea unui meniu cu o proporție ridicată de grăsimi, consumând proteine numai la limita necesară pentru a asigura dezvoltarea și refacerea organismului și foarte puțini carbohidrați. În starea de ketoză organismul va genera molecule numite ketone, în momentul metabolizării grăsimilor. Scopul principal al dietei ketogenice pentru epilepsie este să determine creierul să utilizeze grăsimile drept combustibil pentru a obține energie, în loc de glucoză. Ketonele sunt particule solubile în apă, care pot fi transportate rapid spre creier. Deși nu poate utiliza acizii grași, creierul va putea folosi ketonele pentru a-și întruni o mare parte din nevoile de energie.

În general această dietă pentru epilepsie este începută de pacient cât timp este internat, cel mai adesea după 1-2 zile de post. După ce se stabilește cantitatea necesară de proteine în funcție de vârstă și alte caracteristici meniul va fi structurat ca o pondere între gramele de proteine, carbohidrați și grăsimi. Ca regulă generală se începe cu o pondere de 4 la 1 pentru grăsimi și carbohidrați, iar cantitățile pot fi ajustate pe parcurs. Se stabilește un total zilnic al caloriilor, precum și o cantitate recomandată de lichide. Nu sunt permise alimente ambalate cu un conținut redus de carbohidrați cum ar fi shake-urile sau batoanele timp de cel puțin o lună.

Dacă se ia în calcul faptul că un gram de grăsime are peste dublul de calorii față de un gram de proteine, înseamnă că 90% din caloriile la nivel de zi provin din consumul de grăsimi. Este un regim foarte strict și este necesară o perioadă de adaptare, în care pacientul va învăța să realizeze mese care respectă regulile dietei și cum să-ți aleagă gustările. Toate alimentele trebuie cântărite și notate. După doi ani se încearcă revenirea la o alimentație obișnuită, dar copiii pot fi menținuți pe acest regim chiar mai mult timp.

La nivel de zi mesele sunt structurate cu mare atenție. Iată ce se poate consuma, ca exemplu:

- Micul dejun: ouă ochiuri cu smântână și unt, bacon, plus o bucată mică de fruct;

- Masa de prânz: salată cu ton (va avea maioneză și smântână grasă), cu frunze de salată;

- Cina: cheeseburger cu maioneză, o salată mică de crudități și fasole verde;

- Gustările: „cremă keto” preparată prin mixarea ouălor cu smântână, „iaurt keto” obținut din smântână, frișcă și o cantitate redusă de fructe sau „bile de unt de arahide”, obținute prin combinarea untului cu unt de arahide crocant.

Se pot substitui uneori smântâna sau untul cu ulei de cocos. 

Potrivit studiilor realizate, urmarea acestui regim alimentar are drept rezultat reducerea crizelor cu 90% pentru o treime dintre pacienți, iar o altă treime va beneficia de o reducere între 50 și 90%. Este un lucru remarcabil, având în vedere că la acest regim apelează persoanele care nu au avut rezultate folosind tratamentul clasic pe bază de medicamente.

Există mai multe teorii, dar nu s-a ajuns încă la un consens. Este vorba despre modificările create de acest regim la nivelul neurotransmițătorilor, al genelor, precum și despre influența asupra receptorilor situați la nivelul neuronilor.

Pe aceeasi tema...

• Dieta pentru bila leneșă: 6 alimente cu efect benefic

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!