Toata lumea a auzit de organismele modificate genetic. Pe scurt, OMG. Din noianul de informatii care dau în fiecare zi buzna peste noi, am rămas doar cu ideea că trebuie să ne ferim de ele. Dar știm clar ce sunt organismele modificate genetic? Chiar sunt periculoase?

Facem lumină asupra acestui subiect ca să înțelegem ce sunt aceste creații ale ingineriei genetice, de ce au apărut și dacă reprezintă sau nu o amenințare.

Mai întâi, să facem cunoștință: un organism modificat genetic este un organism cu un ADN alterat sau modificat în orice mod cu ajutorul ingineriei genetice. În cele mai multe cazuri, aceste organisme au fost transformate prin combinarea cu ADN-ul altui organism (bacterie, plantă, virus sau animal), motiv pentru care li se spune și organisme "transgenice".

De ce avem nevoie de organismele modificate genetic?

Dacă aveai impresia că organismele modificate genetic reprezintă doar câteva excepții de la linia naturii, trebuie să știi că situația este complet diferită: categoriile de OMG sunt atât de numeroase, încât le pierzi ușor șirul. CRISPR, un nou instrument de editare a genomului, a deschis porțile spre modificări genetice care păreau de neimaginat cu numai un deceniu în urmă.

De ce avem nevoie de aceste modificări artificiale?

Ei bine, modificările apar și pe cale naturală, doar că noi, oamenii, le facem mai rapide și în raport cu necesitățile actuale. Cele mai multe modificări genetice realizate în laborator au ca obiectiv obținerea unor soiuri mai rezistente la dăunători și pesticide, precum și realizarea unor culturi mai productive.

Vrem să mâncăm alimente cât mai "curate"? Plantele modificate genetic sunt mai rezistente la atacurile insectelor și de aceea sunt mai puțin expuse la pesticide și fertilizanți.

Avem nevoie de recolte mai bune pentru a hrăni populația în creștere a globului? Ei bine, pur și simplu e imposibil să ne săturăm toți mâncând bio - agricultura organică nu este sustenabilă.

"800 de milioane de oameni de pe planetă sunt malnutriți, iar numărul continuă să crească", spune Channapatna Prakash, născută în India, cercetător agricol la Centru pentru Cercetare Biotehnologie la Universitatea Tuskegee. "Biotehnologia nu este panaceul pentru foametea din lume, dar este un instrument care include protejarea solului și a apei, managementul dăunătorilor și alte metode ale agriculturii sustenabile, precum și noi tehnologii"

, adaugă ea.

În ultimul deceniu, soiurile de plante create în laborator au cucerit suprafețe din ce în ce mai mari, fiind cultivate pe 52,6 milioane de hectare din 13 țări, printre care se numără SUA, Argentina, Canada, China, Africa de Sud, Australia, Germania și Spania.

Să vorbim deschis despre mâncarea modificată genetic

Conform Bibliotecii Naţionale de Medicină din Statele Unite, care face parte din Centrul Național pentru Informații Biotehnologice (NCBI), produsele modificate genetic sunt cele care conțin genele străine ale altor plante sau animale în codul lor genetic. Rezultă produse cu un gust ameliorat, mai rezistente la boli și la secetă - în cazul celor vegetale.

Totuși, cei de la NCBI menționează și potențialele riscuri asociate cu alimentele modificate genetic, precum alterările genetice care pot afecta mediul. Mai exact, culturile modificate genetic pot interfera cu cele naturale, conducând la dispariția organismelor originale. De exemplu, producția de banane s-a extins numai prin metodele de clonare. Arborii care produceau natural bananele au devenit sterili, notează Live Science.

Care sunt cele mai modificate produse

Modificările genetice au cea mai largă utilizare în culturile agricole. Cel puțin 90% din cantitățile de soia, bumbac, ulei de rapiță, porumb și sfeclă de zahăr vândute în Statele Unite sunt modificate genetic. Adaptarea soiului de porumb rezistent la ierbicid, care era mai lentă în anii trecuți, a crescut, ajungând la 89% din cultura totală din SUA în 2014 și 2015, potrivit Departamantului american al agriculturii.

Conform Huffington Post, cele mai modificate genetic produsele sunt: porumbul, soia, dovleacul galben și zucchini, lucerna, rapița, sfecla de zahăr și laptele - cel obținut de la vacile hrănite cu hormon bovin recombinant, interzis în UE, Canada, Japonia, Noua Zeelandă și Australia.

Un atu important care a condus la răspândirea culturilor de plante modificate genetic este rezistența la dăunători și boli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, una dintre cele mai răspândite metode de creare a rezistenței este folosirea bacilului thuringiensis (Bt). Acesta produse proteine care alungă insectele. Culturile modificate cu Bt au dovedit o rezistență la insecte care reduce necesitatea folosirii pesticidelor sintetice.

Sună bine, dar aici intervine și cea mai importantă problemă:

De ce ne temem de organismele modificate genetic?

Activiștii care se opun OMG-urilor argumentează că acestea pot afecta mediul și sănătatea oamenilor. Una dintre organizațiile care luptă împotriva organismelor modificate genetic este Centrul pentru Siguranța Alimentelor. Instituția numește ingineria genetică asupra plantelor și animalelor drept "una dintre cele mai mari și mai dezorganizate provocări ale secolului XXI".

"Alimentele modificate genetic au fost puse în legătură cu reacții alergice, stări de greață, moartea unor animale, animale sterile și cu afectarea aproape fiecărui organ al animalelor studiate în laborator", arată Institutul pentru Tehnologie Responsabilă, un grup al activiștilor anti-OMG.

"Cele mai multe dintre națiunile dezvoltate nu consideră sigure OMG-urile. În peste 60 de țări din jurul lumii, inclusiv Australia, Japonia și toate țările din Uniunea Europeană, există restricții importante sau interdicții clare pentru producția și vânzarea de OMG", arată Proiectul NON-GMO.

As You Sow este o organizație non-profit care și-a concentrat cercetarea pe modul în care acțiunile corporațiilor afectează mediul, inclusiv producția alimentară. Christy Spees, manager la acest ONG, spune că alimentele modificate genetic sunt periculoase. "Modificările sunt axate pe creșterea rezistenței la substanțele toxice, precum pesticidele și unii fertilizatori. Când substanțele chimice periculoase sunt folosite, plantele le folosesc pentru a se dezvolta, iar astfel pot fi dăunătoare sănătății noastre", explică ea.

Să vedem și de ce sunt bune OMG-urile

Multe organizații științifice și grupuri industriale sunt de acord că teama cu care sunt privite organismele modificate genetic este mai degrabă emoțională decât factuală. "Într-adevăr, știința este destul de clară: îmbunătățirea culturilor cu tehnicile moleculare ale biotehnologiei este sigură", se arată într-o declarație din 2012 a Asociației Americane pentru Dezvoltarea Științei (AAAS).

"Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Medicală Americană, Academia Națională de Științe a SUA, Societatea Regală Britanică și orice altă instituție respectată care a analizat dovezile au ajuns la aceeași concluzie: consumarea hranei care conține ingrediente derivate din culturi modificate genetic nu este mai riscantă decât consumarea acelorași alimente cu ingrediente din plante crescute cu tehnici obișnuite de îmbunătățire", arată AAAS.

Monsanto, parte a Grupului Bayer începând cu 2018, cel mai mare producător din lume de organisme modificate genetic, subliniază avantajele OMG-urilor: "Culturile modificate genetic pot îmbunătăți randamentele fermierilor, pot reduce consumul de resurse naturale și folosirea de combustibili fosili și oferă beneficii nutriționale."

Totuși, deși numeroase date științifice demonstrează siguranța, eficiența și rezistența culturilor OMG, modificarea genetică rămâne un câmp nou al științei, subliniază Live Science.

Problema etichetelor

Dezbaterea privind etichetarea și promovarea produselor alimentare care conțin OMG a devenit o problemă politică în ultimii ani. În noiembrie 2015, FDA - U.S. Food and Drug Administration (Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA) a emis o decizie prin care alimentele derivate din surse modificate genetic trebuie să aibă etichetă adițională dacă există diferențe consistente între produsul modificat și echivalentul clasic.

FDA a aprobat și AquaAdvantage Salmon, specie de somon modificat genetic care crește mai rapid decât somonul normal.

Compania Monsanto, parte a Grupului Bayer începând cu 2018 a susținut că nu există o justificare științifică pentru etichetarea specială a alimentelor care conțin ingrediente modificate genetic.

Potrivit grupului GMO Answers, format din Monsanto, DuPont, Dow AgroSciences, Bayer, BASF, CropScience și Syngenta, "produsele agricole modificate genetic sunt cele mai reglementate și testate produse din istoria agriculturii".

"Mulți cercetători independenți și organizații din toată lumea, precum Academia Națională de Științe a SUA, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Medicală Americană și Asociaţia Americană pentru Progresul Ştiinţei, au analizat miile de studii științifice și au concluzionat că plantele modificate genetic nu prezintă riscuri mai mari pentru oameni, animale și mediu decât celelalte culturi", arată grupul de producători de OMG.

Modificate sau nemodificate: Ce alegem?

Rămâne de văzut dacă produsele modificate genetic vor ajunge să respecte promisiunea că vor eradica foametea în lume și ne vor îmbunătăți viața. Potențialul OMG este enorm, deși există și riscuri și putem plăti pentru accidente și greșeli în moduri în care nu ne putem imagina acum. Dar cea mai mare greșeală ar fi să respingem orbește noua tehnologie, notează National Geographic.

Dacă analizăm cu atenție cum, unde și de ce să introducem produsele modificate genetic și dacă le testăm cu grijă și le judecăm inteligent, putem cântări cel mai bine riscurile în raport cu avantajele lor.