Semnalele de alarmă apar atunci când durata menstruaţiei este de peste 7 zile şi e necesară schimbarea absorbantului la fiecare 2-3 ore. Află totul despre menstruaţia abundentă!

Menstruaţia abundentă este o problemă frecvent întâlnită şi orice femeie de vârstă reproductivă poate suferi episoade de menoragie. Cele mai predispuse sunt adolescentele, femeile la premenopauză sau cu ciclu menstrual neregulat, precum şi cele care au născut, deoarece se confruntă cu diverse dereglări hormonale.

Este foarte important să cunoşti simptomele care trebuie să te responsabilizeze şi să te determine să mergi la un consult la medicul ginecolog. Durata, fluxul şi variaţii ale datei când vine menstruaţia sunt perfect normale şi nu trebuie să te îngrijoreze. Potrivit doctorului ginecolog, Silviu Iștoc, medic obstetrică-ginecologie, fiecare femeie are un ciclu menstrual unic şi chiar dacă perioada optimă a acestuia este 28 de zile cu o durată de 4 zile, fluctuaţii între 21 şi 32 de zile sunt considerate normale.

„Menoragia este una dintre cele mai comune probleme ginecologice în prezent, iar cauzele sale pot fi descoperite în totalitate doar în urma unor analize de laborator sau imagistice. Există mai multe cauze ale menoragiei de la fibroame uterine, ţesuturi necanceroase care cresc în interiorul uterului, până la dereglări hormonale, hipertensiune,  medicamente anticoagulante, de boli de sânge, tulburările de coagulare sau hemofilia, precum şi de boli hepatice precum ciroza hepatică", explică dr. Silviu Iștoc, medic obstetrică-ginecologie la spitalul Medicover.

Când trebuie să mergi la medic?

Când menstruaţia durează mai mult de o săptămână şi este însoţită de dureri constante în abdomenul inferior şi de scurgeri cu cheaguri mari de sânge este recomandat să discuţi cu un medic ginecolog despre această problemă. Dacă va fi cazul, medicul ginecolog îţi recomandă câteva analize pentru a determina cauza menoragiei. În funcţie de decizia medicului, el poate să-ţi recomande unele analize, cum ar fi:

• Testul Papanicolaou pentru a exclude boli precum infecţia cervicală, inflamaţii, displazie sau cancer;
• Biopsie endometrială pentru a testa mucoasa uterului privind anomalii celulare sau cancer;
• Ultrasunete pentru a evalua organele pelvine, inclusiv uterul, ovarele şi pelvisul;
• Analize de sânge pentru depistarea anemiei, a bolii glandei tiroide sau dereglări hormonale.

Tratamentul menoragiei poate fi simptomatic, iar în acest caz se administrează antiinflamatoare nesteroidiene şi calciu pentru reducerea sângerărilor menstruale, iar în cazul în care pacienta are anemie i se pot prescrie suplimente de fier, explică specialistul.

Însă, problema este că dacă nu se va trata exact cauza menoragiei, simptomele ei revin. Prin urmare, sunt esenţiale unele analize detaliate la recomandarea medicului, iar în unele cazuri intervenţiile minim-invazive pot să trateze cu succes menoragia. „Cel mai frecvent este nevoie de intervenţii minim invazive pentru a stabili diagnosticul şi de a corecta cauza organică a menoragiei, de multe ori paciente care sufereau de ani de zile de menoragie şi infertilitate, cu tratament progesteronic cu efecte limitate, au beneficiat de vindecare totală în urma unor intervenţii simple, rămânând însărcinate ulterior la scurt timp.”, adăugă dr. Iștoc.