Măsurarea tensiunii arteriale a devenit deja un moment clasic al consultului la medic, însă criteriile pentru clasificarea și diagnosticarea hipertensiunii s-au schimbat. În aceste condiții, chiar dacă știi deja ce tensiune arterială ai, este posibil să nu te mai încadrezi în același interval pe care-l cunoșteai. 

Potrivit Asociației Americane pentru Protecția Inimii și Colegiului de Cardiologie din SUA, recomandările în ceea ce privește hipertensiunea arterială au suferit modificări. Astfel, orice persoană care are o tensiune mai mare de 130/80 mmHg este considerată hipertensivă. Nivelul recomandat pentru tensiunea arterială normală este același, și anume 120/80 mmHg. Dacă tensiunea arterială se situează sub această valoare este foarte bine, atâta timp cât nu resimți simptome ale hipotensiunii.

Primul număr se referă la tensiunea sistolică (tensiunea măsurată în timp ce inima bate), iar cel de-al doilea la tensiunea diastolică (tensiunea măsurată între bătăile inimii). 

Până acum persoanele cu o tensiune sistolică între 130 și 139 mmHg ar fi fost încadrate în categoria de pre-hipertensiune arterială și nu ar fi fost considerate hipertensive decât în momentul în care ar fi avut o tensiune de 140/90 mmHg. Noile reguli elimină categoria de pre-hipertensiune și îi inlcud pe toți cei care făceau parte din această categorie în cea de hipertensivi. 

În plus, toate persoanele care au o tensiune sistolică între 120 și 129 mmHg, corelată cu o tensiune diastolică sub 80 mmHg sunt încadrate într-o nouă categorie de risc crescut. Potrivit noilor standarde, o tensiune sistolică între 130 și 139 mmHg și o tensiune diastolică între 80 și 89 mmHg este considerată stadiul 1 de hipertensiune arterială. O tensiune sistolică de 140 mmHg cu o tensiune diastolică de 90 mmHg reprezintă stadiul 2 de hipertensiune, iar tensiunea sistolică de peste 180 mmHg, cu o tensiune diastolică de 120 mmHg sau mai mult sunt definite drept criză hipertensivă. 

Prin aplicarea acestui nou set de reguli este foarte probabil ca numărul femeilor sub 45 de ani diagnosticate cu hipertensiune arterială să se dubleze, iar cel al bărbaților să se tripleze. Astfel, devine din ce în ce mai important să știi ce tensiune arterială ai pentru a nu fi dezorientat de aceste schimbări.

În cazuri rare, hipertensiunea poate determina hemoragii nazale, dureri de cap sau dificultăți de respirație, dar în majoritatea cazurilor simptomele lipsesc cu desăvârșire. De aceea contează ca medicul să-ți verifice tensiunea, evitând riscurile pentru sănătatea ta. Nu te poți baza pe faptul că aparent te simți foarte bine, ci este necesar să-ți verifici periodic tensiunea arterială pentru a te asigura că totul este în regulă.

Nici nu trebuie să te bazezi pe tensiunea luată o dată pe an, la controlul medical. Tensiunea poate fluctua înainte sau după consult. Odată ce medicul îți indică posibilitatea de hipertensiune este bine să-ți iei tensiunea de mai mute ori, acasă sau la serviciu, pentru a observa cum variază în diferite momente ale zilei.  Este util să-ți iei tensiunea și noaptea, astfel încât să-i poți oferi medicului tău cât mai multe informații pe baza cărora să poată identica tratamentul adecvat pentru tine.

Un nivel ridicat al tensiunii arteriale te expune bolilor cardiace. Riscul de atac de cord, accidente vasculare cerebrale sau hemoragii cerebrale crește cu până la 40%. În același timp, hipertensiunea netratată poate afecta rinichii, ajungându-se până la insuficiența renală și necesitatea dializei. Aceste riscuri suplimentare pot fi explicate prin faptul că, atunci când tensiunea are valori ridicate, inima este supusă unei presiuni mai mari pentru a asigura o circulație optimă a sângelui. Chiar dacă nu vei remarca niciun simptom, efectele asupra întregului organism pot fi dramatice.

Odată ce un pacient este clasificat în categoria de risc ridicat, și anume are o tensiune sistolică între 120 și 129 mmHg, cu o tensiune diastolică sub 80 mmHg, poate fi încurajat să-ți analizeze și să-și modifice stilul de viață pentru a preveni hipertensiunea. Acest lucru poate însemna includerea mai multor fructe și legume în dietă, reducerea consumului de alcool sau mai mult timp dedicat exercițiilor fizice și mișcării.

Pe aceeasi tema...

• 6 lucruri care pot duce la apariția cheagurilor de sânge

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!