Cu toții avem zile mai stresante sau perioade aglomerate la lucru. Cu siguranță îți amintești cât de stresată erai în sesiune sau de ultimul termen limită pe care a trebuit să îl respecți. Situațiile neprevăzute, indiferent dacă se întâmplă în familie sau la serviciu, pot fi dificil de rezolvat și cauzează adesea stări de anxietate. De obicei aceste stări dispar odată cu evenimentul care le-a provocat și îți reiei ritmul obișnuit de viață, dar uneori un factor stresant poate declanșa o stare intensă de anxietate din care îți este foarte greu să îți revii.

 

Atacurile de panică activează producția de adrenalină și se manifestă prin dificultăți de respirație, tremurat și transpirație. „Este vorba despre un val rapid de anxietate care pare că te acaparează în acel moment. Se manifestă la nivel fizic și psihologic si poate dispărea în câteva minute”, explică dr. Dianne Chambless, profesor de psihologie la Unversitatea din Pennsylvania.

 

În afară de stresul creat de evenimentele zilnice, atacul de panică poate fi provocat și de momente singulare, de exemplu un discurs pe care trebuie să-l ții sau grijile legate de starea de sănătate.

Simptomele specifice variază de la persoană la persoană, iar atacul de panică nu va arăta neapărat la fel cum l-ai văzut în filme. De aceea este important să recunoști semnalele de alarmă. 

 

Iată câteva simptome neașteptate ale atacului de panică:

Aceste simptome sunt rezultatul direct al răspunsului organismului la starea de panică. Atunci când sistemul nervos simpatic este activat, ritmul cardiac și frecvența bătăilor inimii cresc pentru a furniza mai mult oxigen mușchilor pentru a lupta împotriva pericolului sau a fugi de el.

În timpul unui atac de panică, sângele migrează din zonele unde nu este absolut necesar, cum ar fi degetele și pielea, fiind trimis spre mușchii cu rol esențial în luptă și fugă. Acest lucru poate determina răcirea bruscă a pielii. De asemenea, debutul unui atac de panică se poate anunța și prin bufeuri.

La începutul unui atac de panică, din cauză că sângele nu se concentrează în zona extremităților, degetele sau brațele pot fi greu de mișcat și se poate resimți oboseală și slăbiciune generală.

Printre consecințele unui atac de panică se numără și amorțeala, usturimea sau furnicăturile, în special la nivelul extremităților, din cauza fluxului modificat al sângelui.

Respirația devine mai rapidă și mai profundă în timpul unui atac de panică deoarece organismul trimite mai mult oxigen mușchilor. De asemenea, respirația poate avea un ritm inegal, creând impresia de sufocare.

Dacă respirația nu are un ritm constant creierul va primi mai puțin oxigen. Efectele negative nu durează decât câteva minute, dar pot apărea amețeala, senzația de plutire sau starea de confuzie.

Transpirația are rolul de a regla temperatura corpului, iar în cazul atacurilor de panică este produsă în mod excesiv pentru a contra un pericol potențial.

Afectarea sistemului digestiv face parte din lista de simptome neașteptate ale atacului de panică. Digestia devine mult mai lentă deoarece energia necesară pentru prelucrarea alimentelor este redirecționată spre mușchi. Astfel, pot apărea starea de greață, durerile abdominale sau diareea. 

Respirația deficitară poate crea disconfort și dureri în capul pieptului. Din această cauză majoritatea persoanelor care au un atac de panică se tem că au suferit un atac de cord.

Întregul organism devine tensionat în timpul unui atac de panică. Această este cauza tremurăturilor sau a durerilor resimțite în tot corpul. 

În general un atac de panică durează numai câteva minute, dar acel interval scurt ți se poate părea o eternitate. „Pentru a reduce durata atacului de panică cel mai bine este să nu încerci să te împotrivești. În caz contrar va crește nivelul de anxietate, iar organismul va produce și mai multă adrenalină, prelungind atacul. Respiră lent și repetă-ți că totul va trece în câteva momente”, recomandă dr. Chambless.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!