Activitățile noi nu prezintă un mare interes pentru ea dar participarea la studiile despre boala Alzheimer și voluntariatul pentru testarea noilor medicamente reprezintă o excepție. Și este atât de familiarizată cu zgomotoasele teste de scanare ale creierului, încât uneori adoarme în timpul lor.

Brenda este doar unul dintre cele peste 50 de milioane de oameni care sunt afectați de demență – o categorie generică de boli care afectează memoria și procesele neuronale, aici înscriindu-se și boala Alzheimer. Și numărul celor afectați este în continuă creștere. Experții estimează că, la nivel mondial, vor fi 75 de milioane de oameni afectați de demență în anul 2030 și peste 131 de milioane în anul 2050. Și cele mai des afectate de Alzheimer sau demență sunt femeile.

În Australia, aproape două treimi din cazurile de deces provocate de demență survin în rândul femeilor. În Statele Unite ale Americii, două treimi dintre persoanele afectate de Alzheimer sau demență sunt femei. În unele situații, demența depășește alte afectiuni „consacrate”, specifice femeilor: în Statele Unite ale Americii, riscul de a dezvolta Alzheimer este de două ori mai mare decât cel de cancer la sân, în rândul femeilor de peste 60 de ani (cancerul la sân rămâne principala cauză de deces în Marea Britanie, în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani).

La fel ca în Australia, și în Anglia și în Țara Galilor, demența a devenit una dintre principalele cauze de deces în rândul femeilor, detronând bolile cardiace de pe primul loc. 

„Această luptă nu poate fi sprijinită de niciun fel de sistem medical – este prea mult din punct de vedere al numărului de cazuri”, a declarat Antonella Santuccione-Chadha, fizioterapeut și specialist în boala Alzheimer din Elveția, citat de BBC  „Femeile sunt mai des afectate de Alzheimer sau demență și trebuie să investigăm care sunt diferențele dintre bărbați și femei care fac ca Alzheimer-ul să afecteze mai mult femeile decât bărbați.” 

Riscul principal pentru apariția acestei boli este vârsta: cu cât avansezi în vârstă, cu atât riscul declanșării ei crește. De obicei, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, deci sunt afectate mai des de Alzheimer sau altă formă de demență. Dar studiile recente au arătat că este greșit să presupun că odată cu îmbătrânirea vom fi afectați inevitabil de Alzheimer. Rezultatele a două studii importante realizate de CFAS (Cognitive Function and Ageing Studies) Indică faptul că în ultimii 20 de ani, cazurile de demență nou instalată au scăzut cu 20% - motivul fiind scăderea incidenței bolii la bărbații cu vârsta de peste 65 de ani.

Experții sunt de părere că acesta este unul dintre efectele benefice ale campaniilor de conștientizare a riscurilor cauzate de fumat și de bolile cardiace. Ambele sunt factori de risc ale declanșării bolii Alzheimer. Însă, pentru că bărbații fumează mai mult decât femeile și suferă de afecțiuni cardiace la vârste mai tinere decât femeile, aceste campanii au contribuit la reducerea acestor factori de risc mai mult în rândul bărbaților decât în cel al femeilor.

În același timp, alți factori de risc afectează mai mult femeile decât bărbații. De exemplu, femeile suferă mai des de depresie – iar stările de deprimare sunt considerate un factor declanșator pentru boala Alzheimer. Alți factori de risc afectează doar femeile, cum sunt intervențille chirurgicale suferite la menopauză sau sarcinile cu complicații, ambele au fost considerate ca fiind legate de declinul cognitiv de la bătrânețe. 

Ocupațiile sociale, cum este cea de asistent social, pot contribui de asemenea la creșterea riscului apariției demenței. Unele studii au arătat că, ocupația de asistent social în sine, este un factor de risc pentru apariția bolii Alzheimer, susține Annemarie Schumacher, expertă în sănătatea psihică. În Marea Britanie, 60-70% dintre asistenții care îngrijesc persoane care suferă de demență sunt femei. „Prevenirea în funcție de sex poate începe prin colectarea mai multor informații asupra factorilor de risc la care sunt supuse femeile”, susține Maria Teresa Ferretti, cercetător bio-medical, cu specializare în domeniul bolii Alzheimer, în cadrul Universității din Zurich. Această idee capătă din ce în ce mai multă atenție. Grupul de susținere pentru Women’s Brain Project (WBP), inițiat de Santuccione-Chadha, Ferretti și Schumacher, împreună cu Gautam Maitra, specializată în chimie, a publicat recent o analiză a datelor colectate în ultimii 10 ani cu privire a boala Alzheimer, luănd în considerare toate datele existente și au solicitat oamenilor de știință o clasificare a factorilor de risc care să țină cont și de sexul pacientului.

„Am evidențiat cele mai importante deteriorări cognitive și psihiatrice, așa cum se manifestă la bărbații și femeile diagnosticate cu Alzheimer. Pe baza acestor studii noi, vom încerca să lanspm noi ipoteze și să găsim metode noi pentru a îmbunătăți tratamentul pacienților”, susține Ferretti.

În prezent, boala Alzheimer este evidențiată prin prezența a două proteine toxice care se acumulează în creier. Studiile arată că nu există o diferență de nivel a acestor proteine la bărbații și femeile diagnosticați cu Alzheimer. Dar declinul cognitiv al femeilor este mai accentuat. Și atunci, acest „bio-indicator ar putea să aibă o valoare predictivă mai mare la bărbați și la femei”, consideră Ferretti: „Probabil va trebui să regândim evaluarea imagistică, bio-chimică și neuro-psihologică pentru bărbați și femei sau să găsim bio-indicatori specifici de gen.” 

O altă întrebare la care specialiștii trebuie să răspundă este de boala progresează mai repede la femei decât la bărbați după diagnosticare. O opinie susține că estrogenul protează creierul femeii atunci când este tânără, dar această protecție scade, odată cu nivelul estrogenului, odată cu înaintarea în vârstă.

Alte studii arată că femeile se descurcă mai bine la primele testări, ceea ce conduce la o diagnosticare greșită în fazele timpurii ale bolii, și astfel doctorii pot subestima severitatea bolii. În această situație, examenele clinice trebuie schimbate pentru a evidenția diferențele neuro-psihologice dintre bărbați și femei. O altă provocare a fost aceea de a înțelege modul cum trebuie gândite tratamentele pentru studiile desfășurate pe pacienți. Costisitoare și de lungă durată, aceste tratamente nu sunt diferențiate în funcție de sex, deși femeile sunt afectate mai des de Alzheimer sau demență decât bărbații.

Pentru alte afecțiuni, cum sunt depresia sau scleroza multiplă, „prevalența este adesea hotărâtoare”, susține Santuccione-Chadha. „Dacă femeile sunt mai des afectate de acele afecțiuni, în studii sunt incluse mai multe femei.” Această abordare pare să funcționeze: „În această ramură a bolilor neurologice am înregistrat succese în cee ace privește dezvoltarea de noi medicamente.” Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, cele mai multe studii efectuate pe pacienți suferind de Alzheimer nu au avut rezultate pozitive. 

Cât despre Brenda, ea se descurcă cu ajutorul unui system GPS – pe care a început să-l folosească după ce a luat un tren într-o direcție greșită- și cu bilețele lipite peste tot prin casă de către soțul ei, Stephen. Ambii au declarant că vor continua să se implice în discuții și să ia parte la studiile de cercetare. Implicarea cuplurilor, cum sunt Brenda și Stephen, este esențială. Cercetarea care are în vedere sexul și genul pacientului deschide noi posibilități pentru a detecta, trata și sprijini numărul de oameni în creștere care suferă de astfel de boli. Evidențierea oricăror diferențe poate ajuta la rezolvarea unui dintre cele mai mari mistere medicale din timpurile modern – o șansă pe care ar fi păcat să o irosim.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!