Există mai multe specii de valeriană, însă doar una este utilizată pe scară largă pentru beneficiile sale de sănătate. Află ce proprietăți terapeutice are valeriana pentru organismul uman, dar și care sunt efectele sale negative!

Valeriana este originară în regiunile temperate din Europa și Asia, dar a fost naturalizată și în America de Nord. Există peste 250 de specii de valeriană, însă planta Valeriana officinalis din familia Caprifoliaceae este cea mai utilizată în medicina naturistă. Această plantă este înaltă, ajungând la o înălțime de 1.5 metri și prezintă flori rozi sau albe cu un parfum dulce. Valeriana atinge maturitatea vara, însă cel mai bun anotimp pentru recoltarea este  toamna, în lunile septembrie-noiembrie. După recoltare, rădăcinile se curăță de pâmânt, se spală bine, apoi se usucă în mod natural și se păstrează în încăperi aerisite.

Valeriana este folosită ca plantă medicinală încă din antichitate. Conform informațiilor de pe Wikipedia, atât grecii, cât și romanii utilizau valeriana ca remediu pentru tratarea insomniilor. În Evul Mediu ea era folosită pentru ameliorarea tusei măgărești, convulsiilor și pentru tratarea vânătăilor. În secolul al XVII-lea, bolnavii de ciumă beau decoct de valeriană sau miroseau rădăcina aromată a plantei, având credința că în acest fel se vor vindeca. Citește continuarea pe divahair.ro

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!