Povestea adevărată şi şocantă a unei tinere care a trăit un coşmar. A fost agresată sexual de cel mai bun prieten al iubitului său şi se teme că nu va fi crezută de nimeni
Sunt cu iubitul meu într-o relație de aproape trei ani și ne înțelegem foarte bine. Nu locuim împreună, dar plănuim să facem asta cândva. Cel puțin așa gândeam acum jumătate de an, înainte să se întâmplă acest coșmar din viața mea.
Am fost violată. Știu, nu sunt nici prima și nici ultima. Problema mea e că nu pot spune nimănui, de frică. Frică să nu-mi pierd iubitul, pentru că violatorul este un bun prieten al lui. Cu mine e de trei ani, dar cu acel prieten e de o viață. Sunt colegi din școală și prieteni, deși sunt firi foarte diferite.
Prietenul lui este un afemeiat, un tip care tot timpul trebuie să flirteze, să curteze femeile, ba aș îndrăzni să spun că uneori este la limita hărțuielii, atât de insistent este cu ele. Acum șase luni, țin minte noaptea aia și o voi ține minte până la moarte, a venit la ușa mea beat, spunând că nu găsește un taxi, și că nu-i merge telefonul. De fapt cred că telefonul nu avea nimic, totul a fost un pretext. Dar pentru că era prietenul iubitului meu, normal, l-am primit în casă și am vrut să-i chem un taxi. Până să mă dezmeticesc el a sărit pe mine. M-am împotrivit, dar în zabar, era mult mai puternic decât mine. În final mi-a spus că și dacă aș spune cuiva despre ce s-a întâmplat nu mă va crede nimeni, dată fiind reputația lui. Oricine va crede că am vrut și eu.
De atunci viața mea e un coșmar. Evident că nu am spus, pentru că nu știu și mi-e și frică să mă gândesc cum ar reacționa iubitul meu. Nu vreau să-l pierd pe omul pe care-l iubesc. Însă în același timp nu mai sunt eu, nu mai sunt om. Nu mai pot avea relații sexuale cu iubitul meu fără să plâng, iar el săracul nu pricepe ce am. Ce mi se întâmplă. Îi tot spun că am o perioadă proastă, dar cât să o lungesc așa?
Apoi noaptea am coșmaruri. Visez mereu și mereu violul, și mă trezesc cu aceeași senzație de după, simt că vreau să nu mai trăiesc, combinat cu dorința de a-l omorî pe violator. Mă gândesc că cine știe câte alte femei din numeroasele „admiratoare” cu care se laudă el or fi fost violate, ca și mine? Și dacă e așa și nu are niciuna curaj să spună, oare câte vor mai urma, câte-i vor mai cădea victime?
Nu știu ce să fac. Pentru că îmi dau seama că și dacă am greșit atunci, nespunând nimic, acum e prea târziu ca să-l mai acuz. Și cu câte trece timpul problema văd că se adâncește, nu dispare din mintea mea. Și în loc să-mi păstrez relația cu iubitul meu aș putea s-o pierd din cauză că nu mai sunt eu, nu mai am încredere în mine și probabil nici în el, de vreme ce iată că nu am fost în stare să-i spun ce mi-a făcut prietenul lui. Ce să mai fac acum?
Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.