Lia Bugnar, un dramaturg pe scenă                                                             Foto: Adriana Gioadă 

LIA NU E NEBUNĂ, LIA NU E REA, LIA E ATENTĂ

 
R: Denotă destul de multă sănătate mintală ce spui – această abordare. Așadar, nu ești nebună?
L: Nu, dar na!

R: Oamenii cred de obicei despre tine că ești nebună?
L: Nu știu. Probabil mă cred rea.

R: Și ești rea?
L: Acum să definim termenul. În general oamenii cu care am legătură ajung să constate că sunt un om de treabă. Oamenii cu care am legătură se lipesc de mine ca marca de scrisoare. Am legături chiar mai strânse decât îmi doresc.
R: Tu cum te-ai caracteriza? În corpul unui singur cuvânt.
L: Sunt un om care știu că seamănă cu tatăl lui, care era un om destul de contorsionat. Dar cunoscându-mi foarte bine elementele moștenite de la el, le țin în control de atâta amar de vreme, că s-au diluat, aproape s-au dizolvat. Sunt un om atent. Sunt și eu atentă la ce se ivește. Încerc să fiu de treabă.
R: Cei mai mulți oameni nu sunt atenți. E plin de siniștri care trec prin viață fără să înțeleagă nimic.
L: Și eu consider asta. Dar îmi place să fiu atentă.
R: Ești un personaj interesant,Lia Bugnar.
L: După ce ți-ai dat seama?
R: Uite că mi-am dat.
L: Eu prin toate CV-urile scriu că lucrurile care merită consemnate despre mine nu sunt făcute încă.