Cât de mult ai fost dispusă să rişti pentru a lua toate cheile din concurs?
Odată intrată în joc, eu merg până la capăt, orice ar fi, sunt o persoană foarte ambiţioasă. Iar pentru Fort Boyard am mers până într-acolo încât am mâncat ceva dezgustător. Dincolo de ambiţia mea de a finaliza proba, concentrarea extraordinară de care a dat dovada coechipiera mea, Lia Bugnar (scenaristă, actriţă - n.red.), m-a mobilizat în momentele în care eram pe punctul de a renunţa.

Care a fost cea mai dificilă probă?
Proba cu mâncatul! După ce am trecut acea probă, m-am simţit cea mai puternică femeie de pe Pământ! Simţeam că sunt în stare să las zeci de şerpi să urce pe mine, că pot să mângâi o tarantulă, orice.

Ce i-ai spus fiului tău Noah înainte de a pleca la 2700 de km distanţă de el pentru concurs?
I-am spus că aşa sunt toate mămicile, că uneori trebuie să plece în interes de serviciu. I-am arătat fragmente din emisiune şi i-am spus că voi fi şi eu concurent. Dar că voi lipsi numai patru zile; i le-am arătat pe calendar şi  i-am cerut să le taie, una câte una, odată ce trec. Mi-a urat succes, a spus „mami e cea mai bună!” - el are mare încredere în mami a lui! L-am asigurat încă o dată că îl iubesc, şi i-am propus o vacanţă de patru zile la mare, la bunici. S-a distrat grozav!

Şi, în general, ai ajuns să discuţi cu băieţelul tău despre ce înseamnă competiţia, despre a fi cel mai bun? Despre victorie şi înfrângere?
Noah are numai 4 ani, am atins destul de vag până acum aceste subiecte, destul de sensibile, de altfel. Încerc să îi formez psihologia de învingător. Îi spun că poate ajunge cel mai bun prin muncă şi îi mai spun că e ok să nu îţi iasă lucrurile din prima; dar că important este să perseverezi. Îl încurajez mereu.
E un copil foarte inteligent şi empatic şi foarte descurcăreţ. Înţelege lucruri pe care cu greu te-ai gândi că le poate prinde un copil.