Deşi ar putea părea contraintuitiv, se poate să refuzi orice element animal din alimentaţie, dar să crezi că agricultura bio mai mult dăunează crizei globale a hranei. James McWilliams încearcă însă să susţină că cele două pot merge foarte bine împreună.

Deşi ar putea părea contraintuitiv, se poate să refuzi orice element animal din alimentaţie, dar să crezi că agricultura bio mai mult dăunează crizei globale a hranei. James McWilliams încearcă însă să susţină că cele două pot merge foarte bine împreună.

 

Poţi să te hrăneşti exclusiv cu vegetale şi să fii perfect de acord cu organismele modificate genetic. Din biografia lui de pe Wikipedia, aflăm că e profesor de istorie la Texas State University, autor al cărţii Just Food: How Locavores are Endangering the Future of Food and How We Can Truly Eat Responsibly şi vegan. Pentru el, "orientarea culinară" e mai mult decât alegerea unui stil de viaţă mai sănătos; e o chestiune de etică şi, până la urmă, de ideologie. Între două conferinţe, McWilliams şi-a rupt puţin din timp să ne spună ce înseamnă după el să mănânci responsabil.

În cel mai recent articol al său din The Atlantic, unul dintr-o lungă serie de manifeste împotriva consumului de carne, autorul care a stârnit polemici susţinând că organismele modificate genetic şi agricultura non-organică sunt o alternativă mult mai bună la problema foametei, ia în vizor unul dintre cei mai noi termeni ai jargonului "de bucătărie":carnivorii conştienţi. "Asemenea multor altor expresii din lexiconul din ce în ce mai extins al mişcării hranei,carnivorii conştienţi maschează o realitate dură printr-o raţionalizare liniştitoare, dar în fond, foarte nocivă. Raţionalizarea se datorează faptului că fermele de animale sunt atât de brutale cu animalele, încât carnivorul conştientajunge să voteze cu propria furculiţă, cumpărând carne de la fermieri care îşi cresc animalele în condiţii mai omenoase- porc crescut în libertate, vită hrănită cu iarbă, găini crescute la sol şi tot aşa. Realitatea însă este că aşa-numiţii consumatori conştienţi care susţin aceste sisteme alternative nu fac mai nimic pentru a pune cu adevărat în discuţie esenţa fermelor de animale. De fapt, ar putea chiar să-i întărească fundamentele".

McWilliams crede cu tărie că o alimentaţie bazată pe carne nu e doar o problemă de chimie, cât de etică: violenţa împotriva animalelor este de neconceput, iar orice consumator responsabil ar trebui să refuze carnea, indiferent dacă e vorba de găini crescute în baterii sau în condiţii ideale."Dincolo de sănătatea personală şi de mediu, mai sunt şi alte elemente. În primul rând, o chestiune de etică elementară. Veganismul demonstrează respect pentru valoarea inerentă a fiinţelor non-umane, adică a animalelor, pe care le tratăm ca pe sclavi pentru a ne satisface dorinţele, animale care au o anumită sensibilitate, o identitate şi o abilitate de a anticipa şi simţi durerea. Adevăraţii vegani cred că animalele fac parte din universul moral uman, că ele au un interes să nu-şi piardă dragostea pentru noi, hrănindu-ne, şi că - deşi fundamental diferite de oameni - merită respect egal când vine vorba de dreptul de a fi omorâte sau exploatate".

Când l-am întrebat care i se par cele mai mari probleme ale alimentaţiei occidentale, n-a ezitat să spună că "natura carnivoro-centrică a dietei occidentale nu ne omoară doar pe noi, cât şi mediul înconjurător. Consumatorul occidental mediu mănâncă anual zeci de kilograme de carne şi produse pe bază de carne. Indiferent unde sau cum sunt fabricate aceste produse, ele nu sunt sănătoase nici pentru noi, nici pentru întreaga planetă. Numărul dovezilor care demonstrează că o dietă predominant sau exclusiv vegană este mai sănătoasă şi mai responsabilă din punct de vedere ecologic este covârşitor".

 

Citeşte pe Think Outside the Box articolul complet!