Una dintre conditiile esentiale pentru a fi un parinte bun este de a-ti clarifica limitele pe care vrei sa le impui copilului tau, in mod clar si lipsit de echivoc. Pentru copii n-ar trebui...
Una dintre conditiile esentiale pentru a fi un parinte bun este de a-ti clarifica limitele pe care vrei sa le impui copilului tau, in mod clar si lipsit de echivoc. Pentru copii n-ar trebui sa fie foarte greu sa tina cont de aceste limite, asupra carora veti fi convenit de comun acord.
Problemele apar atunci cand tu si partenerul tau aveti stiluri diferite si deci, si comunicarea cu micutii difera. De aceea, este important sa constientizati care este stilul fiecaruia dintre voi (nu este obligatoriu sa fie acelasi, chiar daca voi sunteti perfect compatibili ca parteneri, din punct de vedere al personalitatii).
Stilurile de parinte se impart in trei categorii principale: reactiv, ezitant si proactive. Vom discuta putin despre fiecare in parte.
Stilul parental reactiv
In cazul in care te incadrezi in aceasta categorie, foarte probabil vei ajunge la concluzia ca iti petreci cea mai mare parte a timpului certandu-te cu micutul tau.
Aceasta intrucat, chiar daca limitele impuse sunt clare si copilul le respecta, ai tendinta de a exagera orice abatere a lui. La nivel emotional, climatul este foarte incins in familie si nimeni nu pare sa stie cu siguranta ce trebuie sa faca pentru a aplana conflictul.
Momentele de acalmie sunt scurte si rare. Copilul va invata, cu timpul, sa evite reactiile tale si sa negocieze limitele care i-au fost trasate.
Stilul parental ezitant
Nimic de zis, tu ai impus niste limite clare, pe un ton ferm. Problema este ca nu esti consecventa in respectarea acestora. Vorbesti mult si actionezi putin (sau deloc) atunci cand este vorba de disciplina?
Nu te mira ca micutul incalca regulile si ignora acesre limite. De asemenea, nu este exclus sa profite de pe urma nehotararii tale.
Stie, din experientele anterioare, ca nu vor urma consecinte serioase, asa incat nu se preocupa in mod deosebit sa tina cont de reguli. Se poate spune ca un astfel de stil iti testeaza limitele tale... si nu pe cele impuse copilului!
Stilul parental proactiv
Este stilul ideal! Daca te incadrezi in aceasta categorie, inseamna ca limitele pe care le-ai trasat sunt ferme si perfect intelese de catre copil.
Daca micutul greseste, nu eziti sa aplici masurile punitive despre care i-ai vorbit in prealabil. In general, il indrumi cu blandete, deprinzandu-l sa se cunoasca pe sine, sa aiba incredere in fortele proprii si sa-si gaseasca motivatii in forul sau interior.
Cateva strategii...
Probabilitatea ca ambii parinti sa se incadreze in aceeasi categorie este foarte mica. Nu este de mirare ca apar conflicte: tu esti ferma, iar sotul tau ezita sa aplice pedeapsa. Sau invers. De aici pot surveni neintelegeri, care il vor bulversa pe cel mic. Iata cateva strategii cu ajutorul carora tu si partenerul tau veti invata sa va acceptati reciproc stilul parental al fiecaruia.
Identificati in ce tipologie va incadrati. Discutati despre acest subiect atunci cand sunteti linistiti si nu aveti nici o problema in legatura cu micutul. Incercati sa gasiti cateva mijloace prin care sa puteti adopta stilul proactiv.
Revizuiti limitele impuse copilului. Nu cumva sunt prea severe? Sau, dimpotriva, exagerat de permisive? Un echilibru se impune. De asemenea, asigurati-va ca voi insiva ati inteles ce asteptari aveti din partea copilului.
Daca micutul a facut o pozna si se impune o masura punitiva, ambii parinti trebuie sa fie consecventi. Chiar daca va este greu sa-l privati de desene animate o saptamana, ganditi-va ca este pentru binele lui si ca sunt sanse mari sa nu mai fie necesar sa-l pedepsiti - cel putin in viitorul apropiat.
Nu in ultimul rand, tu si partenerul tau trebuie sa va respectati reciproc si sa constituiti o adevarata echipa. Numai astfel va veti impune si va veti face respectati de micutul vostru.