Este imposibil sa nu fi vazut vreodata o pisica privind ecranul unui televizor. Si totusi, ce intelege o pisica atunci cand se uita la televizor? Una urmareste cu interes...

Este imposibil sa nu fi vazut vreodata o pisica privind ecranul unui televizor. Si totusi, ce intelege o pisica atunci cand se uita la televizor? Una urmareste cu interes o partida de tenis, alta o emisiune dedicata animalelor si fixeaza ecranul minute bune, iar atentia ii este cu greu distrasa.

Din ceea ce cunoastem despre perceptia vizuala a pisicii, putem spune ca aceasta este atrasa de micile obiecte aflate in miscare si ia atitudine atunci cand vede rozatoare, pasari sau insecte, dar si pesti in acvariu. Culoarea obiectelor sau a vietatilor este mai putin importanta, pisica fiind putin receptiva la culori (o exceptie constituind-o rosul), dar hipersensibila la miscari.

In ceea ce priveste perceptia auditiva, se stie ca pisica este capabila sa sesizeze frecvente intre 20 si 100.000 Hz. O pisica poate simti un soricel traversand o portiune de nisip, de la mai bine de cateva zeci de metri. Recunoasterea auditiva a unei potentiale victime sau a altui subiect de interes prezentat la televizor depinde de capacitatea acustica a incintelor de a reda calitatea si stereofonia sunetului.

Pe langa perceptia vizuala si auditiva, un alt aspect important il reprezinta capacitatea de cunoastere, inteligenta. Este capabila pisica sa reconstituie imagini in doua dimensiuni si sunete si sa realizeze un anume concept? In natura ea trebuie sa discearna cine ii poate deveni prada, sa o recunoasca din orice unghi de vedere: de sus, de jos, din fata, din spate si sa isi creeze un concept, o imagine despre tinta respectiva. Admitem astfel ca pisica ar putea asocia tinta cu o prada taratoare (sarpele), cu o prada care zboara (pasarea) sau cu una care bazaie (musca).

Tot ceea ce seamana cu una dintre aceste reprezentari ii reaminteste pisicii de cea precedenta. Un bazait ii poate atrage atentia, ca de altfel si falfairea aripilor unei pasari. Daca zgomotul este haotic, schimbandu-si rapid frecventa si intensitatea, pisica intra in alerta, iar pasarea este in pericol.

Daca la televizor se aude un mieunat, ea isi indreapta atentia catre pisica aflata in aceeasi incapere. Daca pisica observator este singura, atunci se orienteaza spre televizor. Experienta insa ii modeleaza reactiile.

Pentru o pisica ce traieste intr-un mediu bogat in stimuli, ecranul televizorului nu reprezinta ceva interesant. Aceasta pisica il abandoneaza in favoarea stimulilor reali, existenti, de exemplu, in gradina. Pentru o pisica ce traieste intr-un mediu sarac in stimuli, cum este apartamentul, ecranul televizorului inseamna miscare, informatie, si astfel ea se multumeste cu ceva virtual.

In concluzie, se poate spune ca pisica poate fi interesata de emisiuni in care sunt redate imagini similare celor stocate in memoria sa, iar acest fenomen este amplificat atunci cand pisica traieste intr-un mediu putin stimulant.