Ierarhia in cadrul comunitatii de pisici din locuinta
Casă şi familie · Animale / De Aida Preda, 14.07.2005

Cand aveti doar o singura pisica, ea este preocupata doar de bunastarea sa si de relatia cu companionul uman. Unele pisici suporta mai greu ceasurile de singuratate...

Cand aveti doar o singura pisica, ea este preocupata doar de bunastarea sa si de relatia cu companionul uman. Unele pisici suporta mai greu ceasurile de singuratate, iar in aceste cazuri este indicat un companion, de obicei tot felin, de preferinta un pui de pisica.

Dupa ce trece perioada de acomodare a noului companion felin, cu casa si cu vechiul locatar, de obicei ultimul venit ramane in postura de subordonat al felinei gasite in casa.

Subordonarea este mai usor acceptata de femela admisa ulterior pe teritoriul masculului. Masculul adus pe teritoriul altui mascul accepta usor subordonarea cand este pui sau foarte tanar. El poate avea la maturitate momente in care se revolta si incearca sa preia conducerea. Unii reusesc, mai ales dupa imbatranirea primului mascul.



Cand mai multe femele au crescut de mici in aceeasi locuinta si coexista chiar generatii diferite, intre ele se stabilesc legaturi destul de complexe, tinand seama de ciclul: calduri, gestatie, nastere, lauzie, cresterea pisoilor mici.

De obicei, cea mai in varsta este cea careia i se cere sprijin sau alinare de catre celelalte femele sau de catre puii acestora. Ea este devotata colectivitatii de femele, fiind prezenta la nasteri, alaptare, educarea puilor, la nevoie intervenind si ajutand.

Ei sunt mai atenti sa constate daca si ceilalti masculi mananca aceeasi mancare ca si el, sunt atenti si la ordinea in care servesti indivizii din colectivitate cu portii de "ceva bun".



Exista, din pacate, si cazuri in care un motan mai "finut" este marginalizat de ceilalti motani, si oricat s-ar incerca a interveni pentru a corecta situatia, stapanii se vad nevoiti sa-l incredinteze unei alte familii unde va fi rasfatat si unic stapan.

In alte cazuri asemanatoare, dar nu la fel de acute, un mascul tanar poate fi integrat in colectivul de motani, dandu-i-se atentie sporita, fiind laudat fata de ceilalti, certand motanii care-l necajesc, oferindu-i posibilitatea sa se simta in siguranta. Acesti motanei marginalizati sunt caracterizati de un oarecare "autism", daca se poate numi asa, refugierea lor in propriul univers.


De obicei sef este primul locatar al locuintei sau alt motan dominant care vine pe parcurs. Acesta este un motan cu tupeu, vesnic dornic de imperechere, marcand neobosit teritoriul, luand tot ceea ce este mai bun (locuri de odihna, de panda, portii mai mari de mancare) si admonestandu-i.

Ea anunta companionul uman cand ceva nu este in regula in colectivitatea de femele si atunci cand exista un impas.

Intre femelele care nasc la termene apropiate se stabilesc relatii de intrajutorare in alaptarea, cresterea si educarea puilor. Apar uneori si stari de incordare intre femele, pornind uneori chiar de la atitudinea uneia fata de puii celeilalte (care par a fi motive subiective intr-o colectivitate de femele, izvorate din grija exagerata a mamei pentru pisoii sai). De obicei, femelele incearca sa-si creeze un teritoriu mai mare pentru pisoii lor atunci cand acestia parasesc culcusul, de aici pornind si starile de incordare temporare.


Intr-o colectivitate de pisici, se poate observa ca femelele rude de sange sunt mai tolerante intre ele decat cele neinrudite.

Cand au crescut in aceeasi locuinta de mici mai multi masculi necastrati, relatiile de subordonare sunt mai reliefate decat in colectivitatea de femele. Lupta pentru teritoriu (in cazul unei locuinte pentru locurile preferate de odihna sau de panda), lupta pentru imperecherea cu o femela (desi izolati de femele, simt cand o femela e in calduri si devin nervosi), ii fac deseori sa se pandeasca unul pe celalalt.

Concurenta pentru favorurile companionului uman este mai acerba la masculi decat la femele. Stapanul teritoriului ii pune imediat la punct pe ceilalti in cazul in care isi simte vreun "drept" amenintat.

Un astfel de motan poate avea tendinte clare de a-i lua locul tatalui sau (primul locatar) in fruntea ierarhiei. De obicei, isi poate alege ca aliat pe fratele lui in lupta pentru alungarea tatalui de pe teritoriul comun. In astfel de cazuri trebuie sa se intervina prompt.

La inceput, fiii vor fi separati de tata, pe cel din urma grupandu-l pe acelasi teritoriu cu juniorii care-l respecta. Apoi, se va incerca realizarea unui contact vizual intre cele doua teritorii si in vazul celor doi frati tatal va primi bunatati, va fi mangaiat si rasfatat peste masura.

Se va incerca sa se corecteze comportamentul celor doi frati, vor fi chiar certati cand isi sacaie sau isi maraie de la distanta tatal. Vor intelege pana la urma ce dorim de la ei, vor accepta intoarcerea tatalui pe teritoriu si vor renunta la prerogativele de conducere.

Trebuie evitata supraaglomerarea. Un motan necesita aproximativ 6 metri patrati, iar o femela aproximativ 4 metri patrati.

Pentru a intelege ceea ce se intampla intr-o colectivitate de pisici, acestora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita si se pot observa lucruri foarte interesante.

Stapanii pot interveni in relatiile dintre pisici, pot aplana conflicte, le pot face sa pastreze niste reguli, dar asta doar daca exista o relatie foarte apropiata cu ele. Altfel, pisica fiind un animal foarte independent, va fi total nepasatoare fata de atitudinea stapanilor si va actiona cconform propriei vointe.

Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro