Şi bărbaţii au suflet. Dimineaţa, când mă trezesc, număr morţii şi aştept o nouă suferinţă

Unde mai poate intra atâta durere? Privesc ecranul plin de sânge al televizorului şi aş vrea să fug cât departe să nu mă mai ajungă tristeţea. Prin carnea mea se strânge un ocean de suferinţa, dar ştiu că ceea ce simt e doar o fărâmă din povara celor afectaţi direct.
Mă mir că semeni de-ai mei se poartă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Mă mir că pot să adorm, deşi înghit cantităţi din ce în ce mai mari de alcool. Iar dimineaţa mă trezesc şi număr morţii, mă încarc cu o nouă suferinţă, mă îmbrac şi plec.