Ce se întâmplă în organism când temperatura scade brusc cu 10 grade? Află cum reacționează vasele de sânge, tensiunea, inima și căile respiratorii și cine trebuie să fie mai atent.

O scădere bruscă a temperaturii, de exemplu de la 22–23 de grade la 12–13 grade într-un interval scurt, este resimțită de organism mai intens decât o răcire treptată. Corpul trebuie să se adapteze rapid, iar această adaptare implică sistemul cardiovascular, căile respiratorii, musculatura și chiar percepția durerii.

Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, aceste schimbări nu sunt periculoase în sine, dar pot produce disconfort și pot accentua anumite simptome existente. Persoanele cu boli cardiovasculare, astm, afecțiuni reumatice sau probleme de circulație pot resimți mai intens schimbarea vremii.

Vasele de sânge se contractă

Primul răspuns al organismului la frig este vasoconstricția. Vasele de sânge de la nivelul pielii și extremităților se îngustează pentru a reduce pierderea de căldură și pentru a păstra temperatura organelor interne.

De aceea, când temperatura scade brusc, poți observa că ai mâinile și picioarele mai reci, pielea mai palidă sau senzația că „te pătrunde frigul” mai repede decât de obicei.

Acest mecanism este normal, dar determină și o ușoară creștere a rezistenței împotriva căreia inima trebuie să pompeze sângele.

Tensiunea arterială poate crește

Temperaturile scăzute sunt asociate frecvent cu valori ceva mai mari ale tensiunii arteriale. Vasoconstricția determină îngustarea vaselor, iar presiunea necesară pentru circulația sângelui poate crește.

La o persoană sănătoasă, organismul se adaptează de regulă fără probleme. Pentru cineva cu hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare, schimbările bruște de temperatură pot fi resimțite mai puternic.

Asta nu înseamnă că o zi rece provoacă automat un eveniment cardiovascular, dar persoanele cu probleme cunoscute ar trebui să își urmeze tratamentul și să evite expunerea bruscă la frig intens, mai ales în combinație cu efort fizic solicitant.

Inima poate lucra puțin mai mult

Frigul activează sistemul nervos simpatic, același sistem implicat în reacția organismului la stres. Ritmul cardiac și tensiunea arterială se pot modifica, iar inima trebuie să lucreze mai mult pentru menținerea temperaturii și circulației.

La oamenii sănătoși, aceste schimbări sunt de obicei bine tolerate. În schimb, persoanele cu angină, insuficiență cardiacă sau alte boli cardiovasculare pot observa că efortul făcut în frig este mai solicitant.

De aceea, trecerea directă de la o cameră foarte caldă la frig și efortul fizic intens imediat după ieșirea afară nu sunt cea mai bună combinație pentru persoanele vulnerabile.

Corpul încearcă să producă mai multă căldură

Atunci când organismul simte că temperatura scade, începe să limiteze pierderile de căldură și, dacă este nevoie, să producă mai multă.

Tremuratul este unul dintre cele mai evidente mecanisme. Contracțiile musculare rapide produc căldură și ajută la menținerea temperaturii interne.

Chiar și înainte de apariția tremuratului, metabolismul poate fi ușor stimulat pentru a susține termoreglarea. Totuși, diferența nu este suficientă pentru a transforma vremea rece într-o metodă de slăbit.

Căile respiratorii pot deveni mai sensibile

Aerul rece este, de obicei, și mai uscat. Când îl inspirăm, mucoasa nazală și căile respiratorii trebuie să îl încălzească și să îl umidifice înainte să ajungă în plămâni.

La unele persoane, acest lucru poate provoca senzație de nas uscat, usturime în gât sau tuse. Cei cu astm pot resimți mai intens aerul rece, pentru că acesta poate favoriza îngustarea temporară a căilor respiratorii.

Respirația pe nas ajută la încălzirea și umidificarea aerului mai bine decât respirația predominant pe gură.

Nu „răcești” doar pentru că a scăzut temperatura

Este una dintre cele mai răspândite confuzii ale sezonului rece. Răceala comună este provocată de virusuri, nu de faptul că temperatura de afară a scăzut cu zece grade.

Totuși, vremea rece poate crea condiții favorabile transmiterii infecțiilor respiratorii. Oamenii petrec mai mult timp în spații închise și slab ventilate, unde virusurile se pot transmite mai ușor.

Aerul rece și uscat poate influența și funcționarea barierelor naturale ale mucoasei nazale, însă asta nu înseamnă că frigul în sine „produce” răceala.

Nasul poate începe să curgă fără să fii răcit

Dacă ai ieșit afară într-o dimineață rece și ți-a început imediat să curgă nasul, nu înseamnă neapărat că ai prins o viroză.

Nasul trebuie să încălzească și să umezească aerul rece inspirat, iar pentru asta produce mai multe secreții. Fenomenul este uneori numit rinoree indusă de frig.

De regulă, secrețiile dispar sau se reduc după ce revii într-un mediu mai cald.

Mușchii și articulațiile pot părea mai rigide

Multe persoane spun că simt mai intens durerile articulare sau musculare atunci când vremea se schimbă brusc. Legătura dintre vreme și durerea articulară este complexă, iar studiile nu arată că frigul ar produce în mod direct artrită sau că ar afecta articulațiile la toată lumea în același mod.

Totuși, temperaturile scăzute pot determina o senzație mai accentuată de rigiditate, iar oamenii tind să se miște mai puțin atunci când este frig. La persoanele cu afecțiuni reumatice, schimbările de temperatură și presiune atmosferică pot coincide cu perioade în care simptomele sunt percepute mai intens.

Mișcarea ușoară și menținerea corpului la o temperatură confortabilă pot reduce senzația de rigiditate.

Poți simți mai multă oboseală

Atunci când organismul trebuie să se adapteze rapid la frig, unele persoane pot descrie senzație de oboseală, lipsă de energie sau o nevoie mai mare de somn.

Nu înseamnă neapărat că temperatura este singura cauză. Toamna, scăderea duratei zilei și expunerea mai redusă la lumină naturală pot influența ritmul circadian, iar trecerea către sezonul rece coincide și cu schimbări în rutina zilnică.

Dacă oboseala devine persistentă sau este însoțită de amețeli, paloare, palpitații ori alte simptome, nu ar trebui pusă automat pe seama vremii.

Unele persoane pot avea dureri de cap

Schimbările meteorologice sunt raportate de unele persoane drept factori declanșatori pentru migrenă. Nu doar temperatura poate conta, ci și variațiile presiunii atmosferice, umidității, vântului sau luminii.

Persoanele predispuse la migrene pot observa că o schimbare rapidă a vremii coincide cu apariția durerii de cap. Totuși, răspunsul este individual și nu toate durerile de cap din zilele reci sunt provocate de vreme.

Un jurnal al simptomelor poate fi util pentru a observa dacă există într-adevăr un tipar.

De ce unele persoane resimt schimbarea mai mult decât altele

Vârsta, bolile cronice, masa corporală, nivelul de activitate, medicația și capacitatea organismului de a regla temperatura influențează toleranța la frig.

Persoanele în vârstă pot avea un răspuns de termoreglare mai puțin eficient, iar copiii mici pierd căldura mai repede. Oamenii foarte slabi pot resimți frigul mai intens, iar anumite afecțiuni, cum sunt hipotiroidismul, anemia sau bolile vasculare, pot accentua sensibilitatea la temperaturi scăzute.

Dacă cineva începe brusc să tolereze mult mai greu frigul decât înainte, chiar și în spații încălzite, merită investigată cauza.

Cum ajuți organismul să se adapteze mai ușor

Cea mai simplă măsură este îmbrăcămintea în straturi, care permite ajustarea mai ușoară la schimbările de temperatură. Nu trebuie protejate doar mâinile și picioarele, ci întregul corp.

Mișcarea regulată ajută circulația și producerea de căldură, iar hidratarea rămâne importantă chiar dacă senzația de sete este mai redusă decât vara.

În casă, nu este necesar să creezi o diferență uriașă între temperatura din interior și cea de afară. O locuință supraîncălzită poate face trecerea la frig și mai neplăcută.

Somnul suficient, alimentația variată și aerisirea regulată a încăperilor sunt mai utile pentru susținerea organismului în sezonul rece decât așa-numitele „tratamente pentru creșterea imunității” fără fundament medical.

Când schimbarea vremii devine motiv de îngrijorare

Frigul în sine poate produce disconfort, dar nu ar trebui să provoace simptome severe unei persoane sănătoase.

Durerea sau presiunea în piept, dificultatea importantă de respirație, leșinul, confuzia, palpitațiile persistente sau o slăbiciune bruscă necesită evaluare medicală și nu trebuie explicate pur și simplu prin faptul că „s-a schimbat vremea”.

În rest, senzația de mâini reci, nevoia de a te îmbrăca mai gros, nasul care curge afară sau o ușoară rigiditate dimineața pot face parte din răspunsul normal al organismului la o răcire bruscă.

Corpul uman se adaptează permanent la mediul exterior, iar o scădere de zece grade îl obligă să facă aceste ajustări mai repede. Pentru cei mai mulți dintre noi, adaptarea se produce în mod natural în câteva zile, pe măsură ce organismul se obișnuiește cu noile temperaturi.

Citește și:

5 mituri despre imunitate

Sistemul imunitar scăzut: simptomele care pot arăta că organismul ...

10 alimente la care nu te-ai fi gândit că sunt bogate în vitamina C