Supararea si conflictele conjugale pot cauza probleme de inima, la fel ca obezitatea sau colesterolul. In plus, femeile artagoase au arterele mai rigide, ceea ce poate face ca inima sa le cedeze mai usor, indica un studiu recent, citat de publicatia "Daily Mail". La polul celalalt se afla oamenii fericiti care prezinta un risc cu 23a mai mic de a face atac de cord.

Emotia mareste colesterolul

Stresul si alti factori psihologici pot cauza boli de inima mai mult decat diabetul sau antecedentele de atacuri de cord in familie, arata un studiu aparut in publicatia britanica medicala "The Lancet". De inima rea pot suferi mai ales cei care au un deces in familie sau care se despart de cineva drag, precum si persoanele stresate din cauza serviciului ori a problemelor financiare.

Potrivit aceluiasi studiu, acestia au un risc mai mare cu 30a de a face atac de cord. Cei care sufera de stres, cardiomiopatie sau de "sindromul inimii ranite" pot avea nivelul de adrenalina (hormon care este secretat pe fond de stres), de 30 de ori mai mare decat in mod normal, explica cercetatorii americani.

Modul in care comunicam cu ceilalti afecteaza, de asemenea, inima. Femeile artagoase au arterele mai rigide decat celelalte, ceea ce poate face ca inima sa le cedeze mai usor, arata un alt studiu recent. "Simtim cu ajutorul inimii, iubim cu inima, putem muri de inima rea", afirma Mimi Guarneri, cardiolog american.

Ostilitatea ar putea fi un factor mult mai agresiv decat colesterolul crescut, fumatul sau obezitatea in bolile cardiace, adauga o alta cercetare, publicata in revista "Health Psychology". "Ostilitatea este o emotie toxica. In timp, ridica nivelul adrenalinei, care, la randul ei, creste colesterolul si creeaza o stare permanenta de agitatie", completeaza dr. David Beales, specialist in medicina comportamentala.

Optimismul imbunatateste calitatea sangelui

Pe partea cealalta, optimismul va poate proteja inima. Un studiu realizat pe 1.000 de barbati si femei, timp de noua ani, declarati "foarte optimisti", a aratat ca acestia prezentau un risc mai mic cu 23% de a muri din cauza unor boli de inima, indiferent de presiunea sangelui sau daca fumau.

Studiile au mai aratat ca emotiile pot schimba inclusiv compozitia sangelui. In timp ce depresia duce la ingrosarea sangelui si la formarea de cheaguri, dubland riscul de a face atac de cord, emotiile pozitive imbunatatesc calitatea sangelui. In plus, la oamenii fericiti s-a observat un nivel mai scazut al cortizonului, hormon al stresului.