Curentul electric aplicat pe piele poate micsora timpul de vindecare a unei rani, este concluzia unui studiu realizat de o echipa de cercetatori din Marea Britanie si Austria si care a fost publicat in revista "New Scientist". Profesorii Josef Penninger, de la Institutul de biotehnologie moleculara din Viena, Austria, si Min Zhao, de la Universitatea din Aberdeen, Marea Britanie, au demonstrat rolul vital pe care il au campurile si curentii electrici naturali asupra tesuturilor, reducand timpul de vindecare a unei rani prin atragerea celulelor reparatoare in zonele afectate ale pielii. Celulele si tesuturile functioneaza ca bateriile chimice, cu ioni de potasiu incarcati pozitiv si ioni de clorura incarcati negativ situati pe suprafata membranelor. Acest lucru creeaza tipare de campuri electrice pe toata suprafata corpului. Daca tesutul este afectat, functionarea "bateriei" se intrerupe, practic producandu-se un scurtcircuit. Penninger si colegii sai si-au dat seama ca zonele afectate rezultate sunt de fapt cele care atrag si ghideaza celulele reparatoare. Cercetatorii au facut experimente pe tesuturi si celule de soarece si si-au dat seama ca daca acestea sunt expuse la campuri electrice variate, fenomenul poate accelera sau opri complet vindecarea. Cercetatorii au identificat si genele care controleaza procesul de vindecare a pielii. "La inceput am fost sceptici, dar apoi ne-am dat seama ca avea efect si atunci ne-am gandit sa cautam genele responsabile. Nu este vorba de homeopatie, ci de biofizica", a indicat Penninger. Aceste gene au rolul de a bloca migratia celulelor reparatoare spre zonele afectate si, atunci cand sunt expuse la anumite campuri electrice, procesul de vindecare poate fi accelerat sau blocat. Efectul curentului electric in vindecarea ranilor a inceput sa fie studiat de comunitatea oamenilor de stiinta inca de la jumatatea secolului XIX, cand germanul Emil du Bois-Reymond s-a taiat la mana si apoi a masurat campul electric din jurul ranii. Recentul studiu nu doar confirma experimentele de acum 150 de ani, ci arata si mecanismul genetic care genereaza acest comportament celular. (A.M.M.)