Inspirarea fumului de tigara produs de alte persoane se numeste fumat pasiv sau involuntar, nefumatorii inhalaland fara voia lor atat fumul expirat, cat si fumul de la tigarile aprinse. Acest fum de tigara din atmosfera (numit ETS) reprezinta o sursa importanta de poluare a aerului. Fumul de tigara contine peste 4000 de elemente chimice, unele dintre acestea avand proprietati iritante si 60 fiind cunoscute drept cancerigene.

De-a lungul ultimelor doua decenii, au fost adunate numeroase dovezi privind nocivitatea fumatului pasiv. Incepand cu anii '80, au fost publicate o serie de studii, printre care raportul Consiliului National de Cercetare din SUA, cel al Consiliului National de Sanatate si Cercetare Medicala din Australia si cel al Comitetului National de Sanatate din Marea Britanie.


Fumatul pasiv si cancerul la plamani

Majoritatea studiilor realizate in ultimii 25 de ani arata ca cele mai predispuse persoane sa aiba cancer la plamani sunt cele care stau o perioada indelungata pe zi in fumul de tigara, fie la birou, fie acasa. Cel mai ridicat risc exista in randul nefumatorilor ai caror partneri de viata fumeaza. Riscul exista in cazul a 20% dintre femei si 30% dintre barbati. In cazul persoanelor care sunt expuse la fumul de tigara la serviciu, riscul se ridica la un procent de 16 pana la 19%.

Daca studiile demonstreaza ca exista o legatura intre cantitatea de fum inhalata, perioada de expunere si riscul de a avea cancer, inca nu a fost demonstrat ca expunerea la fumul de tigara din copilarie ar creste riscul de aparitie a cancerului la plamani.


Fumatul pasiv si bolile cardiace

Potrivit studiilor din ultimii ani, fumatul pasiv are ca rezultat ingrosarea sangelui. S-a demonstrat ca este suficienta o jumatate de ora de expunere la fumul de tigara pentru ca dispunerea celulelor in arterele coronare sa fie modificata. Functionarea proasta a acestor celule duce la ingustarea arterelor si reducerea fluxului de sange.

Daca in cazul riscului aparitiei cancerului la plamani, acesta este direct proportional cu timpul de expunere, riscul de aparitie a afectiunilor de inima nu tine cont de perioada de expunere.

Studii recente au demonstrat ca nefumatorii prezinta un risc de aparitie a bolilor de inima in proportie de 23% atunci cand traiesc cu un fumator. O singura expunere la fumul de tigara creste riscul de aparitie a bolilor de inima cu pana la 34%. Pentru a compara, in cazul unei persoane care fumeaza o tigara pe zi, exista un risc de aparitie a bolilor de inima de pana la 39%.


Fumatul pasiv si afectiunile respiratorii

Fumatul pasiv are un efect destul de important asupra sanatatii sistemului respirator al nefumatorilor, provocand tuse, sputa, disconfort la nivelul pieptului si o reducere a functiei plamanilor. In cazul persoanelor cu astm, exista riscul de declansare sau de amplificare a crizelor.

Adultii care sunt expusi la fum de tigata la serviciu sau acasa prezinta un risc de dezvoltare a bolilor respiratorii, cum este astmul, de 40 pana la 60%.


Cum sunt afectati copiii?

Bronsita, pneumonie, tuse, respiratie mai grea, crize de astm si infectarea urechii, toate acestea sunt boli pe care copiii le pot dezvolta daca sunt expusi la fum de tigara, potrivit unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. OMS mai spune ca aproape jumatate din copiii de pe intreg globul (700 de milioane) sunt expusi fumului de tigara produs de 1,2 bilioane de adulti.

Pentru copii, principala sursa de fum de tigara sunt parintii si ceilalti membri ai familei. Fumatul in timpul sarcinii este una dintre cele mai importante poluari cu fum de tigara din cauza efectului acestei expuneri inca din perioada prenatala. Fumatul in timpul sarcinii este o cauza importanta pentru producerea sindromului de moarte infantila spontana, precum si a altor nereguli, cum ar fi greutatea corporala mult sub medie a copilului nou nascut si o reducere a functiei plamanilor.


Cum ne mai afecteaza fumatul pasiv?

Conform celor mai recente studii, exista o legatura directa intre fumatul pasiv si cancerul nazal la adulti. Alte afectiuni asociate fumatului pasiv sunt: avortul spontan, impactul negativ asupra procesului de invatare si asupra comportamentului la copii, cancer si leucemie la copii, intensificarea crizelor de astm la adulti si fibroza chistica.

Majoritatea oamenilor expusi la fumul de tigara, chiar daca nu dezvolta afectiuni mai serioase, prezinta numeroase stari de disconfort, cum ar fi ochi inrositi, dureri de cap, tuse, gat inflamat si ameteala.


Reduce riscul fumatului pasiv

Daca fumatorul din preajma ta nu poate sa se lase sau nu doreste, atunci exista o serie de masuri care pot fi luate:

• Determina-l sa nu fumeze in casa. Ideea de a avea o camera in care se fumeaza nu este buna deloc, deoarece fumul de tigara poate patrunde cu usurinta in celelalte camere.


• Asigura-te ca vizitatorii fumatori nu isi aprind tigarile in casa, ci afara. Explica-le calm cat de nociv este fumatul pasiv si ca iei aceste masuri pentru sanatatea familiei tale.


• Elimina fumul din masina ta. Chiar daca se fumeaza cu geamurile deschise, fumul tot va afecta ocupantii masinii si mirosul va ramane impregnat in tapiteria masinii.


• Nu iti lua copiii in restaurantele sau fast-food-urile in care nu exista macar o zona pentru nefumatori, daca nu chiar sa nu se fumeze deloc.
• Asigura-te ca cei care au grija de copiii tai (bunici, doici) nu fumeaza in peajma lor.

Adu-ti aminte!

Daca un fumator nu poate renunta de bunavoie, atunci sanatatea partenerului de viata sau al copilului poate fi o motivatie puternica.

Fumatul pasiv creste riscul aparitiei afectiunilor respiratorii la copii, cum ar fi astmul, bronsita sau pneumonia.

Cei care nu au fumat nicio tigara in viata lor, dar au trait si continua sa traiasca cu un fumator, prezinta riscul aparitiei afectiunilor respiratorii, de inima si a cancerului.