In aceasta perioada, bebelusul tau nu mai are deloc astampar. Poate sa stea in fundulet fara nici un sprijin, se taraste si topaie. De asemenea, sprijinindu-se de mobila, el poate face cativa pasi ezitanti. Este varsta optima pentru aparitia premergatorului, in cazul in care decizi astfel.

Referitor la acest aspect, este bine sa stii ca premergatorul nu reprezinta o solutie prea fericita, pentru ca-l poate pune pe cel mic in pericol (se cunosc situatii cand copilasii s-au rasturnat, accidentandu-se de obicei in zona fetei).

Pe langa aceasta, un alt dezavantaj al premergatorului este ca bebelusul devine tot mai comod si prefera sa se deplaseze astfel, in loc sa incerce sa paseasca sau sa se tarasca.


Nu te speria de... cucuie!

In alta ordine de idei, energia si mobilitatea bebelusului deschid "sezonul" cucuielor si cazaturilor. Oricat de mult ti-ai dori, nu poti fi cu ochii pe el chiar tot timpul si, de altfel, genunchii juliti sunt nelipsiti in copilarie.

Ceea ce trebuie sa faci tu este sa-ti reprimi dorinta de a fi hiper protectoare. Lasa-l sa creasca si sa descopere singur, ii vei face mult mai mult bine in felul acesta. Altfel spus, lasa-l sa cada! Acest lucru nu inseamna ca nu-l protejezi, pentru ca nu ne referim nici pe departe la accidente sau cazaturi periculoase.


Trairi emotionale tot mai intense...

... Si tot mai diversificate. Micutul stie de acum sa speculeze (in sensul pozitiv al termenului) afectiunea celor din jurul sau, imparte bezele si este deosebit de incantat cand ii vede pe ceilalti zambind in preajma lui.
 
Totodata, continua sa-i imite pe ceilalti, inclusiv din punct de vedere al manifestarilor emotionale: daca vede pe cineva plangand, este foarte posibil sa inceapa si el sa scanceasca, desi nu are, practic, nici un motiv.


"Mami vine repede inapoi!"

Majoritatea bebelusilor aflati la aceasta varsta au inceput deja sa-si manifeste nelinistea cand pleci de langa patutul lor sau cand vad persoane straine in preajma (daca sunt obositi, este sigur ca vor incepe sa planga si sa se agite). Cu toate ca iti este greu, trebuie sa-l deprinzi si cu a nu te avea in preajma tot timpul. Gandeste-te ca-i faci si lui un bine, pentru ca il ajuti sa nu devina dependent de tine si, in acelasi timp, sa capete incredere, vazand ca te intorci de fiecare data.

De fiecare data cand urmeaza sa pleci, imbratiseaza-l, alinta-l si spune-i ca te vei intoarce cat de repede vei putea. Insa nu prelungi acest mic "ramas bun" care este numai temporar.

Unii bebelusi reactioneaza mai bine in astfel de situatii, impacandu-se mai repede si mai usor cu situatia, dar acest lucru depinde de temperamentul fiecaruia. Nimeni nu-l cunoaste pe micut mai bine decat tine, asa incat urmeaza-ti instinctele si actioneaza in consecinta.


Micutul explorator...

Daca pana in urma cu numai cateva saptamani, copilasul cerceta obiectele numai prin a le atinge si, eventual, a le duce la gura, acum a progresat: le agita, le scutura, deci cu cat jucariile sunt mai zgomotoase, cu atat mai incantat va fi de ele.

Ii place, in continuare, sa arunce diverse obiecte pe jos numai pentru a le primi inapoi si a le arunca iarasi (va renunta treptat la acest obicei, dar mai ai ceva de asteptat pana atunci). Nu te gandi ca este rasfatat sau ca i-ar placea sa-ti puna nervii la incercare; pur si simplu, ii place acest "spectacol" si vrea sa aiba parte de el cat mai des.

De asemenea, bebelusul este in masura sa gaseasca un obiect pe care l-ai ascuns tu. In alta ordine de idei, ar fi timpul sa incepi sa-i vorbesti despre diferitele obiecte din jur, explicandu-i utilitatea acestora: pieptenul, biberonul, cescuta. Aceasta pentru ca, peste numai cateva saptamani, va incepe sa se pieptene singur (sau, cel putin, va incerca), nu te va mai lasa pe tine sa-i tii biberonul pentru ca - nu-i asa? - poate si singur... Tocmai de aceea este bine sa-l familiarizezi cu aceste notiuni.

Totodata, incepe sa-si dea seama care sunt partile corpului - poti sa exemplifici fie aratand pe tine, fie chiar pe el, in functie de modul in care intelege mai bine.


Imbunatatirea acuitatii vizuale

Pana acum cateva saptamani, capacitatea vizuala a bebelusului tau era de cel mult 40 la suta comparativ cu aceea a unui adult, acum situatia s-a schimbat. Claritatea si acuitatea vizuala sunt aproape aceleasi ca si ale unei persoane mature. Chiar daca nu distinge inca foarte bine obiectele aflate la distante mari, el le poate recunoaste.