Sănătate. Ai imunitatea scăzută şi răceşti des? 9 sfaturi care-ţi ajută corpul

Atunci când este atacat de bacterii, virusuri sau fungi, organismul luptă prin intermediul celulelor albe - ajutate de ganglioni, măduvă și splină, precum și prin mijloace de barieră aflate la nivelul pielii, plămânului, stomacului/ intestinului. O imunitate scăzută poate duce la creșterea frecvenței bolilor localizate la nivelul acestor zone barieră: infecții sau viroze respiratorii, gastrice și intestinale, sau cutanate (la nivelul firelor de păr sau unghiilor), avertizează dr. Simona Farcaș, medic primar medicină de familie din cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic și tratament

Infecțiile determină o inflamație locală și generală, iar în timp incidența crescută a bolilor inflamatorii poate crește riscul de boli cronice, determinând chiar apariția cancerului.

“Semnele deficitului de apărare imunitară apar de obicei în sezoanele reci, începând cu luna septembrie, când crește incidența virozelor respiratorii, a gripei sau a altor viroze. Tot în această perioadă începe și anul școlar, iar copiii pot avea probleme prin expunerea repetată, în perioada de convalescență, la multipli factori patogeni”, explică dr. Simona Farcaș.

Cine este mai vulnerabil?

Vârstnicii, al căror organism insuficient sau greșit alimentat nu mai are energia pentru lupta împotriva agenților infecțioși;Copiii mai mici de 2 ani, nou-născuții în special, pentru că au un sistem imunitar în formare;Gravidele pentru că au un sistem imunitar suprasolicitat;Persoanele care suferă de boli grave şi au făcut operaţii;Fumătorii.
“În plus, o atenție sporită trebuie acordată gravidelor, persoanelor de orice vârstă cu boli cronice consumptive, persoanelor imunosupresate cu HIV, neoplasme, leucemii, post chimio/ radioterapii, celor cu boli intestinale inflamatorii, cu aciditate scăzută (aceasta fiind o barieră împotriva multor bacterii) sau celor care se recuperează după operații importante (transplant, splenectomie). Riscurile sunt mari și pentru fumători, consumatori cronici de etanol, sedentari sau obezi, persoanele cu alimentație săraca în legume și fructe proaspete și persoanele suprasolicitate, supuse unui stres cronic prelungit, care prezintă un nivel crescut al colesterolului”, atenționează dr Simona Farcaș.