Nu de puține ori, atunci când primim rezultatele analizelor de sânge, suntem tentate să ne uităm instinctiv după valori crescute. Ni s-a spus mereu că „ce e prea mult, strică”. Însă și ceea ce este prea puțin poate ridica semne de întrebare.

Așa este și în cazul ureei scăzute, un indicator biochimic care, deși nu sperie la prima vedere, poate semnala dezechilibre importante în organism. Ce înseamnă mai exact o valoare scăzută a ureei? Când ar trebui să ne îngrijorăm și ce ar fi bine să urmărim mai departe?

Ce este ureea și de ce contează?

Ureea este un produs rezidual format în ficat, în urma descompunerii proteinelor. După ce este sintetizată, ureea circulă prin sânge și este eliminată prin rinichi, în urină. Din acest motiv, este considerată un marker important atât pentru funcția hepatică, cât și pentru funcția renală și echilibrul proteic din organism.

Valoarea normală a ureei variază între 15 și 40 mg/dL, în funcție de laborator și contextul clinic. O valoare prea mare este asociată frecvent cu probleme renale sau cu o dietă prea bogată în proteine. Însă atunci când ureea este prea mică, interpretarea este mai delicată și adesea trecută cu vederea.

Ce înseamnă o uree scăzută?

Ureea scăzută nu este o boală în sine, dar poate indica faptul că organismul tău nu produce suficientă uree, fie din cauza unui aport redus de proteine, fie pentru că ficatul nu mai funcționează la capacitate optimă. Mai rar, poate semnala un dezechilibru metabolic sau hormonal.

Este important de reținut că o valoare izolată scăzută nu înseamnă automat că ești bolnavă. Însă, dacă această valoare se repetă sau este asociată cu alte simptome (oboseală, slăbiciune, pierdere în greutate), atunci ar trebui investigată mai atent.

Care sunt cauzele cele mai frecvente?

1. Aport scăzut de proteine în alimentație

Dacă urmezi o dietă vegetariană strictă, un post prelungit sau o cură drastică de slăbire, corpul tău va avea mai puține proteine de procesat. Astfel, se produce mai puțină uree. Nu este neapărat un lucru rău, dar dacă apare alături de slăbiciune generală, insomnie sau păr fragil, poate indica o lipsă de nutrienți esențiali.

2. Insuficiență hepatică sau boli ale ficatului

Ficatul este „uzina” care produce ureea. Dacă funcția sa este afectată (din cauza hepatitei, cirozei sau altor afecțiuni), sinteza ureei poate scădea. În acest caz, ureea scăzută este un semnal de alarmă și apare de obicei alături de alte valori anormale (transaminaze, bilirubină, albumină scăzută).

3. Sarcina

În timpul sarcinii, metabolismul și circulația sângelui se modifică. Acest lucru poate duce la o uree mai mică, fără să indice o problemă. Totuși, este important ca scăderea să fie moderată și să fie monitorizată de medic.

4. Hiperhidratarea

Consumul excesiv de apă într-un timp scurt poate dilua sângele și, implicit, concentrația ureei. Această situație apare rar în mod natural, dar poate apărea în timpul perfuziilor sau în cazul unor tratamente intravenoase.

5. Tulburări endocrine sau metabolice

În cazuri mai rare, unele dereglări hormonale (hipotiroidism sever, de exemplu) pot influența valorile ureei. De obicei, aceste cazuri sunt însoțite de alte simptome și analize modificate.

Ce NU înseamnă ureea scăzută?

Ureea scăzută nu înseamnă automat că rinichii tăi sunt bolnavi. De fapt, ureea crescută este cea care ridică suspiciunea de insuficiență renală. Valoarea mică a ureei este mai degrabă legată de ficat, dieta ta și nivelul de proteine din organism. Așadar, dacă analizele tale arată o uree mică, dar creatinina, albumina și transaminazele sunt normale, e foarte probabil să fie vorba despre un dezechilibru temporar sau fiziologic.

Ce poți face?

Dacă analizele tale indică o uree scăzută, primul pas este să te întrebi:
– Țin un regim alimentar restrictiv?
– Mănânc destule proteine?
– Am pierdut în greutate fără să vreau?
– Am alte simptome inexplicabile?

Dacă răspunsul este da la oricare dintre aceste întrebări, e momentul să vorbești cu un medic de familie sau un medic internist. În funcție de istoricul tău medical, poate fi recomandat un set suplimentar de analize (profil hepatic, analize nutriționale, teste hormonale).

Câteva recomandări simple:

– Include în alimentația ta proteine de calitate (ouă, lactate, carne slabă, leguminoase).
– Nu ține diete drastice pe termen lung.
– Ai grijă la semnele corpului tău: oboseala cronică, starea de moleșeală sau căderea părului pot indica un dezechilibru proteic.
– Dacă ești vegetariană sau vegană, consultă un nutriționist pentru a te asigura că ai un aport suficient de aminoacizi esențiali.

Ureea scăzută nu este, de cele mai multe ori, un motiv de panică. Dar este un indicator care nu trebuie ignorat, mai ales atunci când apare în contextul unei stări generale de slăbiciune sau al unei alimentații dezechilibrate. Ascultă ce-ți spune corpul. Chiar și o valoare mică într-o analiză de sânge poate fi începutul unui dialog important cu tine însăți. Nu neglija semnele subtile – ele sunt, de multe ori, cele mai sincere.