Scaunul de culoare galbenă: când trebuie să ne îngrijorăm
Bilirubina și bila eliminate de organism provoacă scaunul de culoare galbenă. Deși este normal ca scaunul să aibă o culoare variabilă din cauza meniului consumat, culoarea galbenă poate indica probleme de sănătate pe care trebuie să le tratezi din timp. Descoperă ce afecțiuni poate semnala.
Bilirubina este un produs secundar al globulelor roșii. Este produsă la nivelul ficatului, apoi se deplasează spre vezica biliară, unde va fi amestecată cu bila. În continuare aproape toată bilirubina va ajunge în intestine, unde intră în contact cu bacterii, fiind ulterior eliminată prin intermediul urinei sau scaunului.
De ce apare scaunul de culoare galbenă?
Este normal ca scaunul să nu aibă aceeași culoare în fiecare zi pentru că nici meniul pe care îl consumi nu va fi mereu identic. Ingredientele diferite, condimentele, legumele sau fructele alese pot avea un impact important asupra culorii scaunului, însă există și situații în care culoarea pală a scaunului semnalează probleme de sănătate.
Iată ce afecțiuni poate indica scaunul de culoare galbenă:
1. Afecțiuni hepatice sau biliare
Ciroza și hepatita reduc sau elimină cantitatea totală de bilă care ajută organismul să digere alimentele consumate și să utilizeze vitaminele și mineralele din componența lor. Calculii biliari sau bila leneșă diminuează semnificativ cantitatea de bilă care ajunge în intestine. Consecințele vor fi durerile și culoarea galbenă a scaunului.
2. Afecțiuni ale pancreasului
Pancreatita cronică, un blocaj la nivelul pancreasului, cancerul pancreatic și fibroza chistică pot modifica nuanța scaunului în galben. Aceste afecțiuni nu permit pancreasului să producă suficiente enzime digestive pentru prelucrarea alimentelor ingerate la nivelul intestinelor. Mâncarea nedigerată va crea culoarea galbenă a scaunului, poate da un aspect de grăsime sau spumă.
3. Boala celiacă
Glutenul este o proteină conținută de grâu, secară și orz. Dacă suferi de boala celiacă și consumi alimente care au gluten sistemul imunitar va reacționa prin atacarea și deteriorarea țesuturilor din intestinul subțire. Când are loc acest proces nociv intestinele nu vor putea prelua nutrienții de care are nevoie organismul. Boala celiacă se transmite des în cadrul aceleiași familii.
Potrivit specialiștilor, această afecțiune este dificil de diagnosticat pentru că are peste 300 de simptome specifice.
Printre manifestările frecvente se numără:
- diareea;
- constipația;
- starea de greață;
- balonarea;
- starea de oboseală intensă;
- iritarea pielii;
- durerile de cap;
- reducerea densității osoase;
- depresia.
Boala celiacă nu poate fi vindecată, dar se poate reveni la o stare de sănătate optimă prin excluderea completă a glutenului din meniul zilnic.
4. Giardioza
Reprezintă contaminarea tractului intestinal cu un parazit microscopic numit giardia. Giardioza apare în urma ingerării chisturilor de giardia. Infestarea are loc de obicei prin intermediul alimentelor sau apei.
Printre simptomele giardiozei se regăsesc:
- dureri de stomac;
- crampe;
- diaree cu miros pregnant, de culoare galbenă;
- stare de greață;
- pierdere în greutate;
- febră scăzută;
- dureri de cap.
Giardioza se determină în urma analizei unei mostre de scaun. Deși unele persoane nu au nevoie de tratament, majoritatea vor lua antibiotice. Giardioza poate dura câteva săptămâni, iar în cazuri mai rare se poate croniciza.
5. Sidromul Gilbert
Sindromul Gilbert este o boală genetică. Afectează ficatul și se caracterizează prin intervale în care valoarea bilirubinei este prea ridicată. Potrivit specialiștilor, această boală afectează 3-7% din totalul populației, iar simptomele sunt reduse ca intensitate, astfel încât majoritatea persoanelor care suferă de ea nu știu. Sindromul Gilbert nu este de obicei tratat cu medicamente.
6. Stresul cronic
Stresul zilnic și anxietatea pot determina accelerarea digestiei. În acest context se va limita volumul de nutrienți absorbiți de organism din meniul zilnic, iar consecințele vizibile vor fi diareea și scaunul de culoare galbenă.