Mușcătura de căpușă. Cum îndepărtezi corect o căpușă, care sunt complicațiile, ce boli poate transmite și când trebuie să mergi la medic
Sănătate · Medicina generala / 16.06.2021

Nu există ieșire în aer liber care să nu aducă după ea și teama de insecte. Dintre acestea, cea mai de temut este căpușa, din simplul motiv că poate transmite multe boli. Iată tot ce ar trebui să știi despre mușcătura de căpușă.

Căpușele fac parte din familia arahnide (înrudite cu păianjenii, scorpionii și acarienii). Pot fi identificate prin cele opt picioare și corpurile lor ovale, care se măresc după ce se hrănesc. Culorile și marcajele acestora variază în funcție de specia lor - multe dintre acestea sunt maronii, negre sau roșiatice.
 
Spre deosebire de multe alte mușcături, cele ale căpușei nu dor și nu provoacă mâncărimi la început. Deși sunt mici la început, atunci când se fixează pe piele, acestea cresc pe măsură ce se hrănesc și se umflă, putând deveni vizibile.  
 
Haideți să vedem ce e de făcut atunci când sesizăm că am fost mușcați de căpușă:

Cum îndepărtezi o căpușă de pe piele?


Ai nevoie de o pensetă, un tampon de bumbac și spirt. 
Folosește o pensetă cu vârf fin și prinde căpușa cât mai aproape de piele este posibil. Trage-o direct, cu o presiune uniformă, fără să o strângi sau să o răsucești. Arunc-o la toaletă sau sigileaz-o într-o pungă de plastic și arunc-o la gunoi. Curăță bine locul mușcăturii cu spirt și ai grijă să nu apară o erupție cutanată sau alte simptome în următoarele zile.

Dacă îndepărtezi o căpușă imediat ce se atașează, există un risc scăzut de infecție, deoarece durează câteva ore de obicei pentru a începe să se hrănească.

Ce se întâmplă dacă nu poți îndepărta în totalitate căpușa


Dacă nu reușești să o îndepărtezi cum trebuie și aceasta se rupe, rămânând o parte din ea în piele, atunci aplică spirt pe zona afectată pentru a te asigura că zona rămâne sterilă, iar pielea va exclude părțile rămase din căpușă.

Centrele pentru Controlul Bolilor descurajează apelul la remediile pe care le cunoaștem din popor - lacul de unghii, vaselină sau uleiuri esențiale și căldura aplicate pentru a îndepărta căpușa de pe piele.
 
Cel mai important este să elimini căpușa cât mai repede posibil, nu să aștepți ca aceasta să se desprindă și în tot acest timp să acționezi asupra ei provocându-i salivarea intensă (lucru care duce, de fapt, la transmiterea bolilor).


Când e cazul să mergi la medic


În cazul în care apare o erupție cutanată sau începi să faci febră după ce ai avut o mușcătură de căpușă, trebuie să mergi la medic!

O căpușă are nevoie de aproximativ 24-48 de ore pentru a transmite o boală (în cazuri extrem, extrem de rare e nevoie de mai puțin timp), de aceea este importantă intervenția unui specialist, mai ales când căpușa nu a fost observată imediat (ai ieșit la un picnic și găsești căpușa peste 3 zile, când e deja mare, și pare să fie atașată de ceva timp) sunt observate simptome precum cele enumerate mai sus.
 
Sunt și persoane care recurg la testarea căpușelor pe care le-au îndepărtat, dar rezultatele unor astfel de teste nu pot fi gata repede și simptomele pot debuta înainte de a vedea ce spun testele. În plus, chiar dacă rezultatele testelor arată că există boli transmisibile, nu înseamnă neapărat că ai boala respectivă.

Ce boli poate transmite o căpușă


Căpușele pot transmite foarte multe boli. Acestea sunt, de fapt, transmise prin salivă în organism, în momentul în care căpușa se atașează. Din acest motiv, este recomandat să nu agiți căpușa mai tare, deoarece o vei face să saliveze și mai mult și riscul transmiterii bolilor crește. 

Cele mai cunoscute boli transmise de căpușe sunt boala Lyme și febra Rocky Mountain. Alte afecțiuni transmise de căpușe includ babesioza și ehrlichioza. În cazuri rare, căpușele pot provoca și paralizie.

Ce ar trebui să știi despre boala Lyme - primele semne


Lyme, supranumită și ”boala cu 1000 de fețe” este una din bolile extrem de parșive. Simptomele ei sunt asemănătoare cu ale altor boli precum: gripă, scleroză multiplă, Parkinson, Alzheimer, reumatism sau altele. Comunitatea medicală susține că boala Lyme ”mimează” simptomele a circa 200 de boli. Nu degeaba este supranumită și "boală cu 1000 de fete"! Având în vedere că afectează întregul organism, că simptomele ei se confundă foarte bine cu simptomele altor boli, iar reacția individuală față de agentul patogen este foarte diferită de la om la om, pe bună dreptate, aceasta este o boală cu 1000 de fețe!

Stadiile bolii Lyme

 
Aceasta are 3 stadii:
Stadiul 1 - eritemul cronic migrator - boala începe, de obicei cu o leziune tegumentară caracteristică, extensivă - eritem migrator (stadiul 1, infecție localizată);
Stadiul 2 - infecție diseminată - după mai multe zile, chiar și săptămâni, aceasta se poate răspândi prin sânge spre zone diferite;
Stadiul 3 - infecție persistența - luni sau ani mai târziu, urmând de obicei perioadelor de infecție latentă, pot apărea semnele unor complicații grave.

Afecțiunea este dificil de diagnosticat și extrem de dureroasă!
 
Semnul distinctiv al bolii Lyme este reprezentat de pată roșie circulară în formă de țintă, cu un cerc interior alb. Deoarece este posibil ca această să dispară la 2-3 zile de la mușcătură, este recomandat să fie fotografiată imediat după identificare. Această imagine, împreună cu o serie de teste, ajută medicul specialist să stabilească corect diagnosticul. 

Ce alte simptome mai poate avea boala Lyme:


- transpirații puternice;
- febră;
- dureri musculare (ca după o gripă);
- dureri de cap (ca după o gripă);
- pată roșie la locul mușcăturii de căpușă;
- stare slăbiciune, oboseală marcată;
- tulburări de somn;
- tulburări de vedere (privire încețoșată, dublă, chiar dispariția câmpului vizual)
- dureri articulare (în stadiul 2 - faza deja cronică, cu vechime peste 6 luni de la debut);
- dureri și/sau usturimi în mușchi;
- tulburări cardiace și neurologice (stadiul 3);
- amorțeli ale membrelor.;
- furnicături (ca și cum s-ar mișcă pe piele niște furnici);
- urzicături (ca și cum ai fi fost urzicat);
- tulburări de înghițire;
- tulburări de urinare (frecvent, senzația imperioasă de a urina);
- paralizii ale feței sau ale membrelor;
- tulburări psihiatrice: depresie, anxietate, atacuri de panică, obsesii, fobii, tulburări emoționale (care mimează bipolaritatea) etc.


Specialiștii recomandă că după o ieșire în natură să ne controlăm corpul pentru a depista mușcătura de căpușă. 


Pot cauza căpușele paralizie?


Un caz care a făcut înconjurul lumii în urmă cu ceva ani este cel al mamei unei fetițe de 5 ani din Mississippi, care le-a cerut tuturor părinților verifice pielea copiilor după ce a trecut printr-o experiență extremă: fiica sa a paralizat.

După ce fusese suspectă chiar de accident vascular cerebral și sindrom neurologic, după o multitudine de teste, medicii i-au găsit cauza paraliziei: o căpușă. După ce au îndepărtat căpușa, simptomele ciudate ale fetiței au dispărut și a revenit complet la normal. 

Cum provoacă mușcătura de căpușă paralizie?


Paralizia aceasta este cauzată de o toxină care se găsește în saliva căpușelor. Deși este foarte rară, paralizia cauzată de căpușe trebuie recunoscută imediat, deoarece poate avea consecințe foarte grave.

Care sunt simptomele paraliziei cauzate de căpușe?


Primele simptome sunt amorțeala, furnicăturile, slăbiciunea organismului și oboseala extremă. Pot apărea și dureri musculare, agitație sau iritabilitate. În situația în care avansează și nu se descoperă la timp cauza, apar tulburările de vedere, dificultățile în vorbire și înghițire și salivarea accentuată. 

Paralizia produsă de căpușe poate semăna, de asemenea, cu un accident vascular cerebral, provocând slăbiciune pe o parte a corpului, așa cum a fost cazul fetiței despre care am povestit mai sus. Reflexele lipsesc și, în cazuri mai grave, mușchii respiratori sunt afectați, ceea ce face dificilă respirația.

E important de precizat că simptomele acestea nu apar imediat, ci după ce căpușa s-a hrănit timp de patru-șapte zile. 

Cum se diagnostichează și cum se tratează corect paralizia de la căpușe? 


Paralizia de la căpușe a fost de foarte multe ori diagnosticată greșit. În cele mai multe cazuri, ea a fost confundată cu o altă boală care provoacă paralizie - sindromul Guillain-Barré (conform unei analize din Journal of Medical Toxicology).

Dacă o persoană, după ce a fost în aer liber în lunile calde, simte brusc o slăbiciune, însoțită de simptomele despre care am vorbit mai sus, iar lucrurile par să se agraveze, s-ar putea să fie vorba despre paralizia provocată de căpușe. Cele mai multe cazuri apar, însă, la copii.

Tratamentul principal pentru paralizia cauzată de căpușe este reprezentat de eliminarea completă a căpușei, fără să fie distrusă/ruptă. Simptomele se îmbunătățesc de obicei în 24 de ore după ce căpușa a fost eliminată complet.


Cum putem evita mușcătura de căpușă


Cea mai bună modalitate de a evita mușcăturile de căpușe este să evitați mersul prin vegetație înaltă, statul la iarbă verde și, desigur, să verificăm bine corpului după fiecare ieșire în aer liber. Purtarea hainelor care să acopere corpul în totalitate poate ajuta, la fel și folosirea unor produse (loțiuni, spray-uri) care să le îndepărteze.
 


Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro