Acesta transportă alimentele din gură în stomac, le transformă în nutrienți care pot fi absorbiți și stochează energia, în timp ce elimină și deșeurile din organism. Iar dacă nu mănânci corect, nu trăiești. Atât de directă este corelația. În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit că tractul gastro-intestinal are sarcini chiar mai complexe decât se credea. Acesta a fost corelat cu numeroase aspecte ale sănătății care nu au nimic de-a face cu digestia, de la imunitate la stresul emoțional, bolile cronice, inclusiv cancerul și diabetul de tip 2. Iată ce ar trebui să știi despre sănătatea intestinelor!

Știm că tractul gastro-intestinal este plin de miliarde de bacterii, care ne ajută nu doar să procesăm mâncarea, ci și să menținem bunăstarea corpului. Cheia poate consta în microbiom, adică bacteriile și alte microorganisme din stomac și intestine. Cercetările care analizează microbiomul încă sunt la început. Dar studiile au constatat deja că anumite medii, alimente și comportamente pot influența sănătatea intestinelor. Iată de ce este atât de important acest lucru!

Microbiomul fiecărei persoane este unic, dar există câteva linii generale când vine vorba despre ce este sănătos și ce nu. În cazul oamenilor sănătoși, există o gamă variată de organisme. Cele mai multe organisme sunt bacterii, dar există și virusuri, ciuperci și alți microbi. În cazul persoanelor mai puțin sănătoase, diversitatea nu este atât de mare și se pare că există o creștere a bacteriilor asociate cu bolile.

Însă oamenii de știință nu știu dacă bacteriile influențează riscul bolilor sau dacă bolile existente influențează bacteriile intestinale. Cel mai probabil, ambele afirmații sunt adevărate. Încă nu există dovezi concrete despre cum funcționează această conexiune, dar ea există. Unele bacterii se luptă cu inflamația din corp, în timp ce altele o stimulează. Când intestinele funcționează așa cum ar trebui, totul este sub control. Însă când echilibrul din intestine nu mai este la fel, bacteriile inflamatorii pot prelua controlul și pot produce metaboliți care trec prin mucoasa intestinului, iar apoi ajung în sânge, răspândind inflamația și în alte părți ale corpului.

Anumite tipuri de bacterii din intestin pot duce și la apariția altor probleme și boli. Studiile efectuate pe animale și oameni au asociat unele bacterii cu o funcție imună a organismului mai slabă, cu un risc mai mare de astm și alergii, cu boli cronice cum ar fi diabetul, bolile de inimă, scleroza multiplă și unele forme de cancer.

Sănătatea intestinelor a fost corelată chiar și cu anxietatea și depresia, precum și condițiile neurologice precum schizofrenia și demența. De asemenea, bacteriile intestinale variază la persoanele slabe și la cele supraponderale, ceea ce sugerează că acestea ar putea avea un rol în apariția obezității.

Alimentele pe care le consumi joacă, în mod evident, un rol important în sănătatea intestinală, dar și alți factori sunt responsabili pentru asta. Inclusiv natura nașterii. Cercetările arată că bebelușii născuți pe cale naturală au microorganisme mai diverse decât ele transmise prin intermediul cezarianei, datorită expunerii la diferite bacterii în canalul de naștere. Și alăptarea stimulează bacteriile intestinale benefice.

Mediul în care crești au un alt rol semnificativ. Expunerea la germeni și bacterii ne poate întări microbiomul. Ieși din casă, joacă-te cu animalele, fă un castel de nisip. Toate aceste activități vor ajuta la echilibrarea sănătății intestinelor. 

Stresul emoțional este un alt factor care ne poate afecta bacteriile intestinale, semnalele din intestin putând influența neurotransmițătorii din creier și invers. Cercetările încă sunt la început, dar microbiomul și starea mentală a unei persoane par a se influența reciproc într-o oarecare măsură.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!