Laptele matern le oferă copiilor celule care luptă împotriva bacteriilor și virusurilor, iar copiii alăptați tind să dezvolte un sistem imunitar mai puternic, un risc mai mic de apariție a alergiilor, astmului bronșic, infecțiilor urechilor și problemelor respiratorii. Unele date sugerează că alăptarea poate contribui la creșterea IQ-ului și la menținerea unei greutăți corporale la copii. Însă care este legătura dintre alăptat și bolile de inimă?

În ceea ce le privește pe mame, alăptatul le poate ajuta să piardă în greutate după ce nasc și, de asemenea, poate scădea riscul anumitor tipuri de cancer, inclusiv la sân și ovarian.

Un nou studiu publicat în Journal of the American Heart Association adaugă la aceste beneficii materne și scăderea riscului atacului de cord și accidentelor vasculare cerebrale, chiar și la zece ani de la naștere. Studiul a implicat aproximativ 290.000 de femei din China, care au dezvăluit câți copii au, dacă au alăptat și pentru cât timp. Cercetătorii au monitorizat aceste femei timp de 10 ani, în căutarea unor probleme cardiace. 

Femeile care au alăptat au prezentat un risc cu 9% mai mic de a dezvolta boli de inimă de-a lungul perioadei de studiu, comparativ cu femeile care nu au alăptat. Efectul a părut a se cumula - femeile care au născut mai mult de un copil și au alăptat fiecare copil au redus riscul apariției bolilor de inimă cu 18% și riscul de apariție a accidentelor vasculare cerebrale cu același procent, comparativ cu mamele care nu au alăptat niciodată. Chiar și după ce oamenii de știință au ajustat factorii care pot influența problemele cardiace, cum ar fi nivelul colesterolului, tensiunea arterială, fumatul, obezitatea și activitatea fizică, efectul a rămas puternic.

Constatările acestea indică doar o asociere puternică între alăptat și riscul scăzut al bolilor cardiace. Acestea nu implică faptul că femeile care nu alăptează vor dezvolta neapărat probleme cardiace.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a clarifica această corelație. Dar alăptatul poate afecta riscul cardiac prin schimbarea metabolismului la femei după ce acestea nasc, după cum a afirmat unul dintre autorii studiului, Sanne Peters, cercetător în epidemiologie la Universitatea Oxford din Marea Britanie. În timpul sarcinii, organismul acumulează și redistribuie grăsimile într-un efort de a se asigura că fătul în curs de dezvoltare are suficiente substanțe nutritive și se pregătește pentru a hrăni copilul cu laptele matern. Studiile anterioare sugerează că grăsimile acumulate sunt pierdute mai eficient în timpul alăptării.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!