Cei mai mulți dintre noi acordăm o atenție deosebită sănătății fizice. Purtăm haine călduroase când e frig, facem regulat analize și ne tratăm eventualele răni sau zgârieturi și evităm situațiile periculoase. Dar la fel de des cum ne putem răni fizic, putem suferi răni și la nivel psihologic, doar că pe acestea din urmă le neglijăm și de multe ori trăim cu ele multă vreme, fără a încerca să le vindecăm. Iar efectele pot fi devastatoare. Specialiștii site-ului psychologytoday.com sunt de părere că există unele obiceiuri benefice care previn sau vindecă astfel de răni emoționale și care ne protejează sănătatea mintală. Iată ce să încerci:

Eșecul are capacitatea de a ne distorsiona percepția asupra scopurilor noastre, dar și asupra capacității de a le atinge. După un eșec, simți că nu poți face prea multe pentru a reuși, ești demoralizat și îți pierzi motivația. Adoptă obiceiul de a ignora aceste stări care se pot instala în mintea ta. În schimb, concentrează-te asupra factorilor care te pot ajuta să obții ceea ce vrei, cum ar fi perseverența, pregătirea, plănuirea sau diverse abordări care depind de tine. Apoi gândește-te la ce poți face pentru a îmbunătăți toate acestea. Astfel vei redobândi controlul și îți vei spori șansele de a avea succes data viitoare.

Una dintre trăsăturile esențiale ale oamenilor puternici din punct de vedere psihic este capacitatea de a găsi un înțeles și de a da o semnificație evenimentelor traumatizante și dureroase prin care trec. Bineînțeles, acest proces este unul de lungă durată, așa cum este și cel de vindecare și adaptare la noua realitate. Atunci când reușești să vezi nu doar ceea ce ai pierdut, dar și ce ai câștigat în urma unei experiențe neplăcute, vei putea să capeți noi perspective asupra vieții și să devii mai puternic.

Atunci când ne gândim fără încetare la evenimentele neplăcute pe care le-am trăit nu reușim să le înțelegem mai bine. De fapt, nu faci altceva decât să repeți la infinit acel scenariu neplăcut în mintea ta, ceea ce te face să te simți și mai rău și îți accentuează emoțiile negative. Prin urmare, încearcă să renunți la acest obicei. De fiecare dată când descoperi că te gândești la un astfel de moment neplăcut și îl întorci pe toate părțile, distrage-ți atenția prin activități care necesită concentrare, așa cum ar fi un joc sudoku, să-ți amintești ordinea exactă a stațiilor de autobuz sau metrou până acasă sau să te uiți la un serial captivant.

Stima de sine poate fluctua, astfel că în unele zile te poți simți încrezător în forțele tale, iar în altele simți că ești la pământ. Dar cei mai mulți dintre noi devin exagerat de autocritici atunci când stima de sine este deja la un nivel scăzut. Pentru a-ți îmbunătăți starea psihică, adoptă obiceiul de a considera stima de sine ca pe un sistem imunitar la nivel emoțional și care are nevoie de susținere atunci când este scăzută. Cea mai bună metodă de a vindeca stima de sine scăzută este compasiunea față de propria persoană. Atunci când realizezi că ai gânduri critice față de tine, imaginează-ți ce ai face dacă un prieten apropiat ar avea astfel de gânduri. Scrie pe o foaie ceea ce i-ai spune prietenului, dacă ai vrea să-i arăți susținere și compasiune. Apoi citește pentru tine ceea ce ai scris.

Respingerea este atât de dureroasă încât de multe ori încercăm să justificăm suferința găsindu-ne defecte. Iar rațiunea greșită este aceea că dacă suferi pentru că ai fost respins, înseamnă că ești slab, penibil, prea sensibil sau că nu meriți să fii acceptat și apreciat. Respingerea te afectează atât de mult nu pentru că ar fi ceva în neregulă cu tine, ci pentru că așa a evoluat creierul uman să o perceapă. Cea mai bună metodă de a reduce suferința emoțională după o respingere este aceea de a reafirma aspecte ale personalității tale pe care le apreciezi și calități care ți se par importante, precum loialitate, compasiune, creativitate etc. Fă o listă cu toate aceste calități.

Singurătatea cronică este mai răspândită decât realizăm și are efecte dezastruoase asupra sănătății fizice și emoționale. Problema este că atunci când te simți singur, poți adopta comportamente care accentuează starea de singurătate, prin evitarea situațiilor care te-ar putea răni. Sabotezi astfel șansa de a socializa și de a-ți face noi prieteni. Fă-ți o listă cu scuzele pe care le găsești pentru a evita interacțiunea socială, precum "Nu cunosc pe nimeni de la petrecere, așa că de ce să ma duc?; Dacă ei nu mă sună, eu de ce să-i sun?; Poate că este prea ocupat/ă ca să ne întâlnim; Nu pot să mă prezint pur și simplu străinilor la o petrecere". Acestea sunt numai câteva dintre scuzele folosite foarte des. Apoi scrie pe foaie numele persoanelor în compania cărora îți plăcea să-ți petreci timpul în trecut. Contactează-le telefonic sau pe Facebook și stabilește întâlniri. De fiecare dată când simți că te cuprinde o stare de anxietate, stabilește-ți țelul de a nu folosi nicio scuză scrisă pe prima listă.

Vina excesivă apare atunci când ceea ce am făcut sau ce nu am făcut a rănit o altă persoană, cel mai adesea un prieten apropiat sau o rudă, care nu a reușit să ne ierte. Astfel de situații au mai mult de-a face cu modul inadecvat în care ne cerem scuze decât cu incapacitatea persoanei respective de a ierta. Iar ceea ce ne lipsește în aceste cazuri este empatia. De aceea este important să te pui în pielea persoanei respective și să încerci să înțelegi ce simte pentru a-ți cere iertare într-un mod autentic. Odată ce ți-ai exprimat empatia și ai demonstrat că înțelegi cum s-a simțit acel om din cauza greșelii tale, atunci șansele de a fi iertat cresc foarte mult.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!