Cand se apropie sarbatorile de iarna, incepem sa ne gandim la cadouri... Daca avem copii, ei ii asteapta pe Mos Nicolae si Mos Craciun. Dar nu sunt doar copiii... mai este si partenerul sau partenera nostra, parintii, celelalte rude, educatoarea sau invatatoarea, prietenii, nasii...

Pentru fiecare dintre ei, mintea noastra cauta un cadou care sa se potriveasca, sa ni-l putem permite si, mai ales, sa le faca placere. Umblam prin magazine, privirea ne este atrasa de tot felul de obiecte, pe altele le cautam in zadar, altele costa mai mult dect avem. Aceasta activitate dureaza multe zile, unele plictisitoare sau obositoare, altele placute sau pline de entuziasm. Adesea venim furiosi acasa ca n-am gasit ce cautam sau costa prea mult, alteori insa exclamam plini de incantare: "Uite ce-am cumparat!", "O sa-i placa mult!", De-abia astept sa vad cat o sa se bucure!".

Sigur ca a face cadouri nu este legat de un anumit anotimp sau sarbatoare. Tot anul facem si primim cadouri cu diferite ocazii. De multe ori ne-am intrebat "Ce sa cumparam?", "Ce s-ar potrivi?", Cat de valoros sa fie un cadou pentru o anumita ocazie sau persoana?", "Ce i-ar face mai multa placere?". Uneori insa ne gandim si la noi insine... Ce ne-ar placea sa primim de la partener de Craciun, de ziua de nastere, la aniversarea casatoriei?

M-am gandit sa scriu astazi despre cadouri, incercad sa va fac putin atenti la starea pe care o avem cand cumparam, la ce gandim si ce simtim, la ce inseamna cadourile pentru fiecare dintre noi, la ce cadouri alegem pentru copiii nostril si, de ce nu, la ce cadouri primeam cand eram mici, la ce ne-ar place sa primim acum.

Multi parinti sunt incantati de jucariile pe care le vad in magazine si le cumpara pentru ca le plac, simt ca s-ar juca ei insisi cu ele. Unii exprima acest lucru: "Cand eram mica nu erau jucarii asa. Si acum cand sunt mare, as vrea sa ma joc cu ele", "E asa de frumos ca nu m-am putut abtine sa-l cumpar, desi copilul meu este prea mic pentru a se juca cu el". Este clar atunci ca furati de culori, sunete si amintiri, lasam copilul din noi sa iasa la suprafata, sa se manifeste, sa aleaga, sa-si indeplineasca dorintele de demult. Poate uneori ne dam seama ca cele cumparate ni se potrivesc mai mult noua insine decat celor carora le sunt destinate. Alteori nu... Dar ne intrebam cat din ce daruim reprezinta personalitatea noastra si cat a celui cara primeste. Asta pentru ca uneori fiecare dintre noi s-a confruntat cu dezamagirea copilului care spune: "Nu asta mi-am dorit...", sau chiar cu propria furies au tristete in fata unui cadou pentru care trebuia sa multumim desi il gaseam urat sau inutil.

Revenind la cadourile pentru copiii nostri, sigur ca exista multi factori care ne determina sa le alegem si sa le cumparam. Unul dintre ele ar fi necesitatea, de multe ori daruind copilului ceva de care are nevoie. Altul ar fi  placerea pe care anticipam ca o va produce. Apoi, este cazul cadourile dorite si "comandate" de copil ca in cazul listelor sau scrisorilor pentru Mos Craciun. De asemenea, adesea cumparam jocuri educative, pentru a stimula diferite capacitate ale micutului. Alte tipuri de cadouri sunt obiectele decorative, prin care urmarim infrumusetarea corpului, a camerei sau a altor spatii. Cele de ingrijire, prin utilizarea carora speram ca micutul sa invete sa fie curat, sa se pieptene, sa se preocupe e propriul corp. Mai sunt cele alimentare, in special dulciuri sau fructe, cadouri specifice sarbatorilor de iarna de altfel.

Obiectele muzicale sau distractive fac si ele parte dintre cele alese pentru a fi daruite. O categorie aparte de daruri sunt cele pe care le confectionam cu propriile maini. Ele poarta in ele placerea si stradania celui care le-a facut facut, sentimentele pentru cel pentru care sunt facute, fie ca este vorba despre un mic tablou, o felicitare sau un fular tricotat. Sunt cum se spune "personalizate". Ne amintim de ele cu placere mai mare si atunci cand noi suntem cei care le-am daruit si atunci cand suntem cei care le-au primit.

de Anca Pietraru, psiholog CPAP