Mi-a luat 30 de ani să învăț că nu trebuie să am așteptări de la ceilalți
Nu știu cum și de ce, dar în urmă cu câțiva ani am avut un fel de revelație. Am decis atunci ca înainte de a face un lucru important și înainte de a lua o decizie, să mă întreb insistent DE CE fac acel lucru. Care este motivația, pentru ce sau cine o fac și care este scopul.
Nu știu dacă ai încercat asta vreodată, dar cred ca vei fi surprins de rezultat. Vei fi surprins să descoperi că faci prea multe lucruri pentru că trebuie, pentru că asta așteaptă ceilalți de la tine, pentru a nu-i dezamăgi sau supăra. Cel puțin așa a fost în cazul meu. Am realizat că cele mai multe decizii ale mele se bazau pe așteptările pe care credeam că le au alții de la mine.
Am început apoi să-mi "filtrez" acțiunile și să mă axez pe ceea ce era cu adevărat important și pe ceea ce îmi doream eu cu adevărat. Iar asta nu înseamnă că am devenit egoistă. Ci pur și simplu am învățat că singura persoană pe care vreau cu adevărat să o impresionez sunt chiar eu. Și, crede-mă, e foarte dificil să te impresionezi pe tine. Eu încă mă mai străduiesc :))
Ideea e să faci acel ceva de care poți să spui fără să stai pe gânduri că ești foarte mândru, că ești mulțumit că ai reușit ce ți-ai propus și că ai facut-o ca să-ți demonstrezi ție că poți. Fără presiune din exterior, fără să aștepți felicitări și laude. Cred ca așa apar cele mai mari satisfacții. Iar atunci când faci lucruri pentru tine, descoperi treptat că nu trebuie să ai așteptări de la ceilalți.
Ideea e să faci acel ceva de care poți să spui fără să stai pe gânduri că ești foarte mândru, că ești mulțumit că ai reușit ce ți-ai propus și că ai facut-o ca să-ți demonstrezi ție că poți. Fără presiune din exterior, fără să aștepți felicitări și laude. Cred ca așa apar cele mai mari satisfacții. Iar atunci când faci lucruri pentru tine, descoperi treptat că nu trebuie să ai așteptări de la ceilalți.
Cunosc o persoană care îmi spune des "Cum să fiu fericită, când X face asta, Y face cealaltă? Nimeni nu mă apreciază! Cum să mă bucur de viață?". Și cred că sunt destul de mulți oameni care gândesc așa. Persoane care își lasă fericirea și mulțumirea de sine în baza celorlalți. Dar de ce trebuie să-ți evaluezi viața și deciziile în funcție de reacțiile celor din jur? De ce ți-ai pune fericirea în mâinile lor? Până la urmă, ești singurul responsabil pentru viața ta, iar oamenii nu au timp, chef și energie să se comporte astfel încât tu să fii fericit. Este imposibil să facă asta. Cu cât te aștepți mai mult ca alții să se comporte așa cum crezi tu că ar trebui, cu atât vei fi mai nefericit. Doar atunci când îți asumi că faci totul ca tu să fii mulțumit de tine vei putea cu adevărat să ai control asupra vieții tale.
Poate că unii s-au născut direct cu această abilitate. Dar dacă simți că nu te numeri printre ei, nu e niciodată prea tâziu să înveți că singura persoană de la care poți avea pretenții și așteptări ești tu însuți. Dacă faci asta, când vei avea o realizare de care ești foarte mândru nu te vei aștepta să primești acel "Bravo!" din partea nimănui. Ți-l spui tu în gând și este suficient. Iar când o dai în bară, ți-o poți asuma fără regrete și fără să cauți vinovați.