Ordinea nașterii fraților într-o familie vine cu diferite stereotipuri. Cel mai mic frate este răsfățatul familiei, copilul mijlociu este de obicei neglijat sau ignorat. Iar primul născut este mai înțelept - un stereotip care ar putea fi de fapt adevărat.

Cercetările au constatat că primul născut într-o familie este predestinat succesului academic și intelectual. Avantajul apare surprinzător de devreme. Sugarii și bebelușii au deja rezultate mai bune la testele cognitive decât frații lor mai mici la aceeași vârstă, iar acest lucru este probabil datorat părinților, potrivit unui studiu publicat în Journal of Human Resources. Constatările se bazează pe un alt studiu național, care a inclus informații despre mii de americani, cu vârstele cuprinse între 14 și 21 de ani. Datele furnizate cuprind informații privind ocuparea forței de muncă, veniturile, educația și altele. Unii dintre copiii participanților la studiu au fost intervievați în mod regulat, dezvăluind rezultate ale testelor din frageda copilărie, detalii despre mediul de acasă etc. Oamenii de știință au fost surprinși de faptul că diferențele la nivelul testului cognitiv și al comportamentului părinților au apărut atât de devreme. 

Prima dată, părinții au tendința de a face totul perfect. În general, au o conștientizare mai mare a interacțiunilor cu copilul și a investițiilor în primul născut. După primul copil, părinții tind să se relaxeze într-o măsură mai mare. Părinții oferă aceeași dragoste și au grijă la fel de toți copiii lor, dar primii copii primesc cea mai puternică stimulare mentală, familiile fiind incapabile să mențină acel nivel pentru copiii următori, după cum a descoperit studiul. Părinții își petrec mai puțin timp citindu-le copiilor născuți mai târziu și învățându-i concepte de bază, cum ar fi alfabetul. De asemenea, este mai puțin probabil să le ofere jucării sau să facă activități interesante cu aceștia. 

Familiile se confruntă cu lipsa de timp, resurse și atenție când vine vorba de mai mulți copii, părinții ajustându-și atitudinea în mod conștient sau nu. Acest lucru nu a avut niciun impact asupra temperamentului sau personalității copiilor, cu excepția faptului că primii născuți au mai multă încredere în sine, în special când vine vorba de performanțele lor academice. A existat un efect puternic asupra abilităților de gândire, iar copiii născuți mai târziu au avut rezultate mai slabe la evaluările cognitive de la naștere până la vârsta de 14 ani, cu un impact durabil la maturitate.

Ceea ce învățăm de aici este că tipurile de investiții în copii din partea părinților contează foarte mult, în special când vine vorba de primii ani de viață ai copiilor. Toate acele activități de învățare prin care părinții trec alături de primul copil au un impact pozitiv și de lungă durată asupra dezvoltării lor. Cercetătorii au analizat, de asemenea, comportamentul femeilor gravide și au descoperit că inițiativa de a reduce aportul de alcool la sarcinile ulterioare scade. În plus, acestea au fost mai puțin predispuse să alăpteze decât prima dată când au avut un copil, fiind sugerate schimbări mari ale atitudinii și ale investițiilor materne în primul copil și în copiii născuți ulterior.

Studiile anterioare au descoperit că frații născuți ulterior au un IQ mai mic și fac mai puțini bani în comparație cu cel mai mare frate. De asemenea, aceștia au mai puține șanse de a absolvi liceul. Cercetătorii au descoperit și un avantaj pentru frații născuți ulterior: aceștia au tendința de a fi sănătoși la naștere.

Pe aceeasi tema...

• Cum să înțelegi emoțiile de bază ale bebelușilor

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!