Suntem căsătoriţi de şapte ani, avem şi o fiică de aceeaşi vârstă, şi până de curând ne puteam socoti o familie fericită. Avem job-uri bune, o casă, o maşină, tot ce am făcut este rodul muncii noastre şi al dragostei care ne-a adus împreună.

Suntem căsătoriţi de şapte ani, avem şi o fiică de aceeaşi vârstă, şi până de curând ne puteam socoti o familie fericită. Avem job-uri bune, o casă, o maşină, tot ce am făcut este rodul muncii noastre şi al dragostei care ne-a adus împreună. Totuşi, de aproape jumătate de an se petrece ceva foarte ciudat în casa noastră, fapt care mă pune pe gânduri şi aruncă o umbră peste întreaga mea viaţă de familie. Mă face să mă întreb cât din ceea ce avem e doar o aparenţă şi cât e adevărat?

Dan, soţul meu, a început să vorbească în somn. De fapt are nişte manifestări foarte ciudate, în anumite nopţi, nu mereu. Se scoală în fund, în pat, şi începe să-mi vorbească de parcă ar fi treaz. La început chiar aşa credeam, pentru că mă fixa cu o privire rea şi îmi spunea lucruri foarte reale, comenta fapte de peste zi, dar în mod cu totul diferit faţă de cum le comenta ziua. Îmi imputa tot felul de nimicuri, mă jignea şi-mi adresa cuvinte dure, cum nu făcea niciodată în realitate.

După prima noapte am fost şocată de această situaţie. Fusese o zi complicată, în care am avut un accident de maşină, dar din care, slavă Domnului, am scăpat teferi. Eu am fost la volan şi el alături, şi a intrat unul în noi. Am fost la poliţie, la asigurări, tot tacâmul. Niciun moment nu mi-a reproşat ceva, de altfel nici nu avea ce, nu eu fusesem de vină. Dan nu e genul certăreţ, de când ne cunoaştem noi nu ştiu dacă ne-am supărat vreodată unul pe celălalt, pentru că e genul care mai degrabă ţine totul în el decât să se certe cu cineva. Iar noaptea aceea a fost debutul celuilalt ego al lui, cel certăreţ, arţăgos şi violent.

Când l-am auzit strigându-mi diverse înjurături, acuzându-mă că nu sunt atentă când conduc şi că puteam să murim amândoi din cauza prostiei mele, nu ştiam ce să cred. Am început un dialog cu el, dar era absurd, pentru că parcă vorbeam cu alt om. Iar asta s-a întâmplat după miezul nopţii.
La fel de brusc cum a început s-a oprit şi s-a culcat la loc. Eu n-am mai putut să dorm după aia, iar dimineaţa când i-am spus n-a recunoscut nimic, a zis că nu-şi aminteşte nimic şi că poate a vorbit în somn, dar nu putea să fie aşa de grav cum ziceam eu. Pentru mine, însă, se deschisese Cutia Pandorei. Brusc Dan nu mai era bărbatul iubitor cu care mă măritasem, şi care nu-mi adresase niciodată un cuvânt urât.

Lucrurile nu au rămas aşa, au mai urmat nopţi nebune, în care Dan se trezea după miezul nopţii şi intra în altă piele. Devenea un bărbat zeflemitor, miştocar, iar într-una din nopţi mi-a tras şi o palmă peste gură, pe motiv că vorbesc când vorbeşte el şi ar trebui să-l ascult smerită.
Vă spun, fierbeam de furie în acea noapte. M-am dus să caut un aparat de înregistrat ca să-i demonstrez lui Dan că nu bat câmpii. Până când am găsit un reportofon el s-a culcat la loc. Dimineaţa aveam buza de sus umflată şi o mică zgârietură pe obraz. Când m-a văzut s-a speriat şi atunci a fost prima dată când m-a crezut că se întâmplă ceva grav noaptea, cu el.

Am mers la un psiholog, ca să vedem ce se poate face. Când eu povesteam ce face el noaptea, Dan mă privea înspăimântat, nevenindu-i să creadă. Nici psihologul nu era foarte convins, dar a spus că s-au mai văzut cazuri ciudate de somnambulism.

Dan se străduieşte în fiecare zi să-mi spună că nimic din ce spune el noaptea nu e real, că nu înţelege de ce i se întâmplă asta şi că nu trebuie să mă las afectată de ce prostii spune noaptea. Dar somnambulismul ăsta ne-a afectat viaţa de familie, viaţa sexuală şi liniştea, somnul.

Chestia e că eu nu sunt mulţumită cu această explicaţie. Dincolo de acest somnambulism e vorba de conştiinţa lui Dan, de ceea ce gândeşte el în subconştient şi poate că nu are curaj să spună în realitate. Dacă el în realitate simte şi gândeşte toate acele lucruri pe care le spune despre mine, atunci pe ce se bazează căsnicia noastră? Cine e omul cu care am făcut un copil şi o casă? Cum să fac să aflu dacă el mă iubeşte cu adevărat, aşa cum îmi spune ziua, sau este sătul de mine şi mă desconsideră, aşa cum o face noaptea în somn? 

Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.