Îngerul lui Robbie Williams: Femeia care s-a măritat cu el ca să-i salveze viaţa

A ştiut de la început că nu va fi uşor. Că va avea de furcă cu felul lui complicat de a fi. Că va fi nevoită să se înarmeze cu toată răbdarea de care este în stare, că va avea mult de muncă şi că vor fi multe zile grele. Dar şi că nu se va plictisi şi că va fi fericită cu el. Şi că merită toată bătaia de cap.
Ayda Field e o femeie deşteaptă. Dincolo de dragoste, intuiţia ei a funcţionat perfect. Când a acceptat să fie soţia lui Robbie Williams a ştiut că viaţa cu un star nu-i aşa cum se vede din afară, dar şi că el avea nevoie de ajutor şi ea putea să i-l dea. Nu doar că l-a ajutat, a făcut mai mult: i-a salvat viaţa. L-a scăpat de haos şi a făcut ordine. 
Să nu credeţi că în cei opt de căsnicie Ayda a plămădit un Robbie nou-nouţ, regenerat din ce a mai găsit bun în el, nu, nicidecum, dar tot a izbutit să-l dea pe brazdă, cât de cât. E greu cu Robbie, niciodată nu va fi un tip normal, ce haz ar mai avea? Chiar el recunoaşte: "Dacă mă laşi singur, sunt în stare să stric tot." Ne-am convins la ceremonia de deschidere a Campionatului Mondial de fotbal, unde şi-a dat în petic arătând degetul mijlociu spre cameră, în văzul a 340 de milioane de telespectatori care îl urmăreau în direct. Numai un nebun poate să facă asta pe tărâmul lui Putin, de faţă cu el, dar Robbie e nebun şi asta i-a plăcut Aydei la el. E un nebun frumos - a trecut prin două tratamente de dezintoxicare, crede în extratereştri (e convins că a văzut câţiva), suferă de agorafobie, anxietate, depresie, este dependent de mâncare, e somnambul şi câte şi mai câte. E un tip tare complicat, cu multe chichiţe, ca mulţi oameni.

"Am dormit cu un pistol şi un ciocan sub pernă"

În mod clar, norocul lui Robbie a fost şi rămâne Ayda. Când a cunoscut-o, fizic şi emoţional Robbie ajunsese foarte aproape de stadiul de epavă. Acum nu-i perfect (cine poate fi?), dar a ieşit de sub stăpânirea drogurilor şi alcoolului, a scăpat de anturajul nefast şi a devenit un familist convins, iar viaţa lui a intrat pe un făgaş bun. Nu-i puţin lucru.

E o întreagă tevatură acum în Anglia cu posibila intrare a Aydei în juriul show-ului "X Factor", care n-a mers prea bine în ultima vreme şi cu pariul lui Simon Cowell de a juca pe mâna lui Robbie Williams ca să îndrepte situaţia. Robbie încă n-a semnat contractul, însă are tot ce-i trebuie pentru acest rol şi ar fi un mare câştig pentru postul ITV. Dar Ayda, ce treabă are ea cu muzica? - se întreabă multă lume. Niciuna, normal, e nevastă de vedetă - de profesie contabil, Ayda este o actriţă şi model de origine turco-americană cu câteva apariţii episodice în televiziune şi nu s-a remarcat vreodată în domeniul muzical.
Simon Cowell e, totuşi, vulpoi bătrân; ştie de ce este în stare această femeie, e convins că s-ar descurca şi mai are un atu - faptul că lumea ar fi atât de intrigată de prezenţa ei în juriu, încât s-ar uita de curiozitate, ca să vadă cum se descurcă. Asta-i o strategie care poate creşte audienţa.

Ceea ce o recomandă, totuşi, pe Ayda este capacitatea sa de a-l ţine în stare de funcţionare pe Robbie. Robbie nu vrea să intre în show-ul TV fără ea. În plus, ea are showbiz-ul în sânge, notează Daily Mail - e născută la Los Angeles, iar mama sa, Gwen, este producătoare de film. A fost colegă de clasă cu actorul Jake Gyllenhaal. După ce a studiat Dreptul şi contabilitatea, Ayda a început să lucreze în acest domeniu, dar când l-a cunoscut pe Robbie a lăsat totul şi a intrat în lumea lui. I-a devenit nu doar soţie, ci şi mâna sa dreaptă, şi şi-a făcut legături importante. Este prietenă cu "patriarhul" show-urilor de talente, Simon Cowell, şi cu iubita acestuia, Lauren, şi chiar i-a împrietenit pe fiul acestuia, Eric (4 ani) cu fetiţa ei, Teddy (cinci ani). Mai mult, Ayda Field e bună prietenă cu Adele, cu care a făcut cunoştinţă prin intermediul lui Robbie. Aşadar, nu pleacă chiar de la zero.

Robbie Williams a devenit celebru când avea doar 16 ani, odată cu fenomenul Take That. Faima a dar năvală peste el cu o presiune imensă. "Singurul lucru care conta pentru mine era că aveam un Porsche Carrera alb, că puteam să le cumpăr adidaşi noi prietenilor mei şi că eram pe primul loc în topuri. Dar pentru mama era un iad. Riscam tot timpul să fim jefuiţi. Am dormit cu un pistol şi un ciocan sub pernă. Mama a tras perdelele în 1991 şi nu a mai umblat la ele până în 1995. Era nefericită, ceea ce m-a făcut şi pe mine nefericit", povesteşte starul.

24 de ore până la moarte

Viaţa lui Robbie a intrat pe un făgaş negativ când au început problemele lui cu managerul Nigel Martin-Smith care îi tot băga în cap că e prea gras şi că n-o să mai poată dansa pe scenă. "Simţeam că eram o problemă... aşa au fost anii în care eu mă formam", îşi aminteşte el.

După despărţirea de Take That, în 1995, Robbie a căzut în patima băuturii şi a drogurilor vreme de doi ani. Când s-a trezit, l-a dat în judecată pe Martin-Smith, acuzându-l că l-a scos din trupă. Cu o zi înainte de înfăţişare, starul a renunţat la proces şi i-a achitat fostului manager 150.000 de lire. Apoi acesta l-a dat în judecată pe Robbie. Martin-Smith a câştigat, el a făcut apel şi a pierdut din nou. Cu totul, s-a dus cam un milion de euro.

Williams a dat în judecată alţi doi manageri şi a mai pierdut un proces cu Martin-Smith pe tema versurilor albumului "Rudebox", considerate defăimătoare la adresa managerului. Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, l-a dat în judecată şi pe Guy Chambers, cel care a compus toate piesele lui de succes, precum "Angel", "Millenium" şi "Let Me Entertain You".

Capacitatea lui Robbie de a se autodistruge era nelimitată şi a afectat şi contractul cu casa EMI. Nemulţumit de impactul albumului "Rudebox" din 2006, Robbie Williams a intrat într-o spirală devastatoare. "Mi-am distrus liniştea psihică cu turneul ăla din 2006; mi-am pierdut încrederea şi mi-au trebuit ani la rând ca să-mi revin. Atunci credeam că nu mai sunt în stare de nimic, că s-a stins scânteia, ingredientul secret care mă făcea un star pop mă părăsise şi fără el eu ce mai eram? Aşa am intrat în cei mai sălbatici ani ai mei", mărturiseşte el.