Sophia Loren, în 1965
Cartea pare să fie un fel de enciclopedie a cinematografiei mondiale din ultimii 60 de ani, redând pasaje din viaţa unei femei simple din sudul Italiei care avea să devină una dintre vedetele cele mai strălucitoare ale cinema-ului.
Titlul volumului, "Yesterday, Today and Tomorrow - My Life", este inspirat de comedia antologică în trei părţi, din 1963, regizată de Vittorio De Sica, în care Loren a jucat trei personaje diferite. Capitolul "Tomorrow" (mâine, în limba engleză, n.r.) pare să fie modul vedetei de a spune că lunga sa carieră nu este încheiată. Cel mai recent film al Sophiei Loren, o adaptare după "Vocea umană" de Jean Cocteau, a fost lansat anul acesta.
Fiecare eveniment important din viaţa Sophiei Loren este tratat, în Italia, aproape ca o sărbătoare naţională, într-un fel un memento trist că perioada de glorie al cărei simbol a fost Loren, la vârful carierei sale, s-a încheiat, comentează Reuters.
Un post de televiziune italian a difuzat doar filme ale actriţei toată săptămâna, ca un tribut adus vedetei care a câştigat două premii Oscar, primul în 1961, pentru rolul său de mamă în timpul războiului, în pelicula neorealistă a lui De Sica "La Ciociara".
Mai multe expoziţii de fotografie şi mese rotunde sunt organizate în această perioadă, subiectul fiind cariera impresionantă a unei adolescente sărace descoperite de un producător de film care mai târziu a şi luat-o de soţie şi a transformat-o în ceea ce un critic numea "cel mai de preţ export al Italie, după paste".
Dar, aşa cum arată cartea lansată de actriţă, în spatele ochilor de un verde măsliniu şi al pielii catifelate de culoarea capuccino-ului din tinereţea s-a aflat o voinţă de fier şi un talent excepţional.
Cartea pare să fie un fel de enciclopedie a cinematografiei mondiale din ultimii 60 de ani, redând pasaje din viaţa unei femei simple din sudul Italiei care avea să devină una dintre vedetele cele mai strălucitoare ale cinema-ului.
Titlul volumului, "Yesterday, Today and Tomorrow - My Life", este inspirat de comedia antologică în trei părţi, din 1963, regizată de Vittorio De Sica, în care Loren a jucat trei personaje diferite. Capitolul "Tomorrow" (mâine, în limba engleză, n.r.) pare să fie modul vedetei de a spune că lunga sa carieră nu este încheiată. Cel mai recent film al Sophiei Loren, o adaptare după "Vocea umană" de Jean Cocteau, a fost lansat anul acesta.
Fiecare eveniment important din viaţa Sophiei Loren este tratat, în Italia, aproape ca o sărbătoare naţională, într-un fel un memento trist că perioada de glorie al cărei simbol a fost Loren, la vârful carierei sale, s-a încheiat, comentează Reuters.
Un post de televiziune italian a difuzat doar filme ale actriţei toată săptămâna, ca un tribut adus vedetei care a câştigat două premii Oscar, primul în 1961, pentru rolul său de mamă în timpul războiului, în pelicula neorealistă a lui De Sica "La Ciociara".
Mai multe expoziţii de fotografie şi mese rotunde sunt organizate în această perioadă, subiectul fiind cariera impresionantă a unei adolescente sărace descoperite de un producător de film care mai târziu a şi luat-o de soţie şi a transformat-o în ceea ce un critic numea "cel mai de preţ export al Italie, după paste".
Dar, aşa cum arată cartea lansată de actriţă, în spatele ochilor de un verde măsliniu şi al pielii catifelate de culoarea capuccino-ului din tinereţea s-a aflat o voinţă de fier şi un talent excepţional.