Baza dietei ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală, după cum recomandă medicul nutriţionist Șerban Damian.

Modul în care percepem alimentaţia şi alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. Medicul nutriţionist Șerban Damian a recomandat cinci paşi către o alimentaţie sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat:

1. Alege sezonier şi local

Acest îndemn nu este doar pentru cei preocupaţi de stratul de ozon şi amprenta de carbon pe care o lasă producerea şi transportul alimentelor. Cumpărând produse locale te asiguri că sunt proaspete, iar dacă vei cumpăra produse de sezon îţi vei asigura un regim alimentar mai variat. Cel mai simplu mod să împaci ambele obiective este să cumperi de la producători locali, de obicei din zonele rurale. Poţi să găseşti produse de sezon şi în marile lanţuri de supermarketuri, însă de multe ori sunt aduse din alte zone. În pieţele mari şi pe marginea drumului poţi să ai surpriza să cumperi alimente provenite din alte ţări, prezentate ca fiind locale. Alimentele de sezon se bucură de cea mai mare încărcătură de nutrienţi, aşadar reprezintă cea mai bună alegere.

2.  Ia micul dejun zilnic

La începutul unei zile, după o noapte de repaus alimentar, dar în care organismul nostru a continuat să funcţioneze, deci să consume energie, este un gest absolut firesc şi necesar să ne alimentăm, asigurându-ne astfel o şansă mai mare de rămâne sănătoşi şi de a preveni o serie de afecţiuni – s-a observat o creştere a incidenţei bolilor cardiovasculare la persoanele care nu obişnuiesc să mănânce micul dejun. Începând să ne alimentăm la primele ore ale zilei, putem să ne reglăm mai bine ritmul meselor şi cantităţile de alimente pe care le vom consuma pe durata întregii zile. Cei care nu obişnuiesc să ia micul dejun au un risc mai crescut de a creşte în greutate, iar în istoricul celor mai multe persoane cu obezitate se regăseşte lipsa micului dejun pe o durată de ani de zile. Deşi unii oameni sunt obişnuiţi să îşi înceapă ziua doar cu o cafea, ideal este să o savurăm după micul dejun. O cană de cafea stimulează metabolismul şi determină o activitate mentală mai intensă pe parcursul zilei.

3. Alege alimentele adecvate

Baza alimentaţiei noastre ar trebui să fie alcătuită din alimente de origine vegetală. Legumele reprezintă cu adevărat hrană sănătoasă. Şi fructele de asemenea, însă ele ar trebui privite mai curând ca o completare a alimentaţiei, mai ales atunci când există probleme cu greutatea corporală. Motivul este cantitatea mai mare de zaharuri pe care acestea le conţin şi o valoare calorică mai crescută. Cantitatea minimă de legume şi fructe pe care ar trebui să le consumăm zilnic pentru a ne menţine starea de sănătate este de 5 porţii (o porţie este considerată a avea în jur de 80 de grame). Din categoria alimentelor de origine animală nu ar trebui să ne lipsească lactatele, sursă valoroasă de proteine de bună calitate, calciu şi alţi micronutrienţi, ouăle, peştele şi, în mai mică măsură, carnea.

4. Ia mereu în calcul beneficiile nutriţionale

Pentru cei mai mulţi dintre oameni, hrana reprezintă doar o sursă de plăcere – probabil cea mai la îndemână. Pentru o fracţiune mai mică, principala preocupare legată de alimentaţie este cea privind aportul de energie, respectiv conţinutul caloric al preparatelor. Însă realitatea este că în cazul celor mai mulţi dintre oameni, adevărata problemă nu constă în faptul că mănâncă prea multe calorii, ci că îşi asigură prea puţini nutrienţi importanţi, ceea ce face ca organismul lor să ceară permanent mai multă hrană. Trebuie să ne orientăm către alimente cu densitate nutriţională mare şi să evităm alimentele şi preparatele cu calorii goale, care aduc o cantitate mare de energie, fără ca aceasta să fie însoţită de micronutrienţi importanţi. Cafeaua solubilă este un exemplu de aliment adecvat, pentru că aduce o cantitate semnificativă de antioxidanţi şi în acelaşi timp, o cantitate redusă de energie.

5. Găseşte-ţi timp să faci mişcare

Toată lumea ştie că pentru o viaţă sănătoasă trebuie să facem minim 30 de minute de mişcare pe zi. Însă de multe ori, programul nostru este atât de încărcat încât pare aproape imposibil să ne acordăm acest răgaz pentru mişcare. Totul porneşte de la ierarhizarea priorităţilor: în momentul în care vom înţelege că mişcarea nu este o componentă opţională a vieţii noastre, ci una absolut necesară, în mod sigur vom găsi timp. Mişcare poate să însemne orice ne este la îndemână: deplasarea în mers, urcatul scărilor, grădinărit, muncă fizică. Mai important decât atât este să facem pasul următor şi să practicăm un sport, ceea ce înseamnă activitate fizică de intensitate moderată sau mare, care reprezintă şansa reală de a ne menţine în formă şi de a preveni o serie de afecţiuni medicale.