Contrar opiniilor majorității persoanelor veganismul nu este rezolvarea imediată pentru a salva planeta. 

În luna iunie au fost realizate studii de amploare pentru a determina impactul consumului de alimente asupra planetei. S-a analizat în mod special consumul de ouă, carne și produse lactate. Efectele negative ale industriei care produce, ambalează și comercializează acest tip de produse au fost atent analizate pentru a stabili cât de nocive sunt la nivel mondial. O parte importantă din resursele planetei sunt utilizate pentru creșterea și hrănirea animaleleor care urmează a fi sacrificate pentru a fi comercializate ulterior.

 

De asemenea, suprafețe foarte mari sunt dedicate acestei activități. Milioane de hectare de pădure au fost defrișate pentru ca animalele să poată paște iarbă. Din suprafața totală de teren dedicată agriculturii la nivel planetar, 83% este utilizată exclusiv pentru creșterea animalelor. În ciuda acestor sacrificii semnificative, carnea obținută la final nu acoperă decât 18% din necesarul caloric al populației.

 

În medie, pretru obținerea unui kilogram de carne sunt necesare 5 kilograme de cereale. Potrivit estimărilor specialiștilor, cantitatea mare de resurse utilizate pentru creșterea animalelor care vor fi sacrificate crește cu 18% producția de gaze care determină crearea efectului de seră. De asemenea, contribuie la poluarea oceanelor.

 

De fiecare dată când are loc o discuție despre aceste aspecte concluzia inevitabilă este că ar trebui să alegem cu toții veganismul pentru a salva planeta. În principiu, dacă majoritatea populației și-ar modifica dieta în acest fel ar trebui să se economisească din resursele utilizate, iar poluarea ar scădea semnificativ.

Dar, deși veganismul pare un răspuns logic la toate problemele, nu este rezolvarea corectă.

 

Veganismul este un stil de viață cu un număr de adepți în creștere. Nu se referă exlusiv la dietă, ci persoanele care l-au ales își modifică abordarea asupra problemelor de zi cu zi și sunt preocupate de sursa din care provin alimentele consumate. Toutuși, presupunerea că excluderea produselor animale ar putea soluționa risipa de resurse și poluarea sunt o reacție mult prea simplificată. Planeta este afectată de o serie de probleme complexe, care nu se limitează la modul în care sunt exploatate resursele pentru a produce carne, ouă sau produse lactate. Deși oferă o alternativă cu un impact nociv mai redus, nu poate combate suprapopularea cu specii animale recent apărute, care periclitează condițiile de viață ale speciilor pe cale de dispariție.

 

Trecerea la veganism va produce mai puțină poluare, însă nu poate regenera zonele deja afectate. Oceanele și celelalte surse de apă  care au fost afectate vor necesita alte resurse pentru anihilarea efectelor negative. De asemenea, cu excepția cazului în care se consumă doar fructe și legume de sezon, veganismul poate cauza irosirea resurselor de alt gen. Vor crește foarte multe costurile legate de transport, iar poluarea ar putea continua într-un ritm accelerat.

Din acest motiv nu este suficient să se boicoteze industria produselor animale, ci trebuie să fie gândite soluții pentru diminuarea poluării și a efectelor ei negative la nivel planetar. Consumul speciilor invazive ar putea fi de folos, spre exemplu crapul, deoarece restul speciilor vor avea spațiul și intervalul de timp necesar pentru a se dezvolta armonios. În general, atunci când se trece la veganism se obțin efecte favorabile numai dacă se consumă produsele locale.

Când vine vorba de importuri, sunt antrenate costuri suplimentare pentru ambalare, transport, etichetare sau porționare. Produsele obținute ar putea conține conservanți, favorizând problemele de sănătate. În concluzie, veganismul nu este neapărat cea mai bună alegere pentru planetă, dar ar putea reduce efectele negative dacă se fac alegerile potrivite. De asemenea, nu trebuie să se facă schimbări drastice. Modificarea dietei poate avea loc treptat, eliminând sau înlocuind anumite alimente în fiecare săptămână, pentru ca organismul să se poată adapta la noul mod de alimentație. În acest fel vor fi evitate digestia lentă, durerile abdominale sau balonarea.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!