Cum se transformă alimentația sănătoasă în teama de a mânca?
Dietă & Fitness · Nutritie / 03.05.2019

Ai observat cum s-a schimbat limbajul utilizat pentru a descrie mâncarea? Cuvintele „toxic”, „rău”, „gras”, „dulce” sau „carbohidrați” pot fi suficiente pentru a te opri înainte de a consuma un fel de mâncare. De ce se propagă teama de a mânca în numele obiceiurilor alimentare benefice?

Oare cum s-a ajuns la descrierea mâncărurilor considerate în trecut normale folosindu-se cuvinte care te fac să crezi că-ți faci rău în timp ce le consumi? Potrivit specialiștilor, aceste clasificări pot fi nocive pentru că în timp vor alimenta crearea unei fobii. Teama de a mânca pornește de la confuzia inițială când nu știi ce fel de alimente trebuie să alegi, iar dacă vei continua cu excluderea unor categorii impresia se va accentua.

 
În lipsa unor afecțiuni medicale nu ai de ce să excluzi complet anumiți nutrienți sau grupuri de alimente

Ți s-a spus adesea că trebuie să uiți de grăsimi sau carbohidrați? Nu ai niciun motiv să faci acest lucru, cu excepția cazului în care ai primit un diagnostic medical care justifică o asemenea concluzie. Majoritatea persoanelor care respectă un regim foarte strict se simt epuizate și nu vor putea să-l mențină pe termen lung. Atașarea cuvintelor cu o conotație negativă diferitelor tipuri de preparate nu va declanșa doar teama de a mânca, ci și tulburările alimentare și fluctuațiile de greutate care îți pot pune sănătatea în pericol.

 
Trendurile în materie de diete exacerbează fobia

De-a lungul timpului au existat multiple direcții urmate pentru eliminarea kilogramelor în plus. Într-o primă etapă au fost blamate grăsimile drept cauza principală a grăsimii abdominale, apoi colesterolul, în continuare grăsimile saturate, carbohidrații, iar acum zahărul. Problema este că prin intermediul chestionarelor realizate s-a constatat că ideile celor care urmează diete nu s-au modificat prin revizuirea constantă a alimentelor considerate negative. Din contră, există tendința de a menține interdicțiile din trecut cu adăugarea noilor variante alimentare considerate negative. În aceste condiții nutriționiștii consideră că în unele cazuri tabelul cu valorile nutriționale de pe fiecare produs poate deveni dușmanul persoanelor care au început să se teamă să mănânce.
Nu are sens să te focalizezi pe nutrienții individuali din fiecare preparat și să calculezi tot tipul ce și cât mănânci pentru că uneori ieși în oraș cu prietenii, partenerul sau familia pentru a te simți bine, iar stresul pe care îl adaugă acest calcul constant îți poate compromite inclusiv eforturile de a slăbi sau de a mânca sănătos.

 
Etichetele te pot păcăli

Cuvintele folosite pentru a crea un ambalaj atractiv te pot face să crezi că alegi ceva util pentru organism dacă menționează că au un indice glicemic scăzut, multe proteine sau că nu conțin zahăr. Cu toate acestea, deși în prezent există mult mai multe variante cu puțini carbohidrați, grăsimi sau zahăr, rata de obezitate este în creștere continuă. Acest lucru arată că problema nu este mâncarea, ci relația negativă cu diferite alimente. Dacă teama de a mânca devine foarte intensă, excesele alimentare pot avea drept obiect tocmai alimentul pe care încerci să-l ocolești cu orice preț. Consecința vor fi sentimentele de regret și vinovăție.

 
Acceptă că alimentele nu au o conotație morală

Din momentul în care poți accepta că niciun preparat nu este „bun” sau „rău” și că inclusiv dulciurile îți pot face bine îți vei da șansa de a te bucura de experiența de a mânca. Vei consuma alimentele cu plăcere, vei savura fiecare înghițură, vei mânca mai puțin fără să-ți impui acest lucru și vei neutraliza cercul vicios în care faci un exces de calorii, te simți vinovat, iar după aceea o iei de la capăt.

 
Cum să faci schimbarea?

Vei avea nevoie de răbdare și perseverență. Un prim pas trebuie să vizeze analiza rețelelor de socializare, în special a reclamelor sau postărilor care prezintă anumite grupuri de alimente într-o lumină negativă ori care te fac să te simți inferior pentru că nu ai corpul perfect tonifiat.
 
Iată ce întrebări trebuie să-ți pui:
- ce dovezi există pentru acele afirmații și ce fel de limbaj folosesc?
- ce pagini urmăresc și cum îmi afectează relația cu mâncarea și felul în care îmi privesc corpul?
- ce cărți am cumpărat despre alimentație și ce efect au asupra mea?
- cum reacționez la reclamele de la televizor sau de la radio despre pierderea în greutate și diete?
 
Gândește-te bine la răspunsuri pentru că sunt o cale rapidă de a te elibera de îngrijorarea care îți dictează fiecare pas când ești în apropierea mâncării. Nu te lăsa cuprins de teama de a mânca, ci învață să identifici elementele care o declanșează pentru a te putea relaxa din nou. Toate felurile de mâncare sunt gustoase și îți pot face bine la nivel fizic și psihologic. Nu crezi că este mult mai distractiv să le savurezi și să descoperi gusturi noi?
Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro