Aflatoxina M1 a existat dintotdeauna în lapte şi nu este periculoasă atâta vreme cât nu depăşeşte limita admisă. Ce se întâmplă când se încalcă limitele, de unde provine ea şi ce efecte are asupra organismului?

Aflatoxina M1 a existat dintotdeauna în lapte şi nu este periculoasă atâta vreme cât nu depăşeşte limita admisă. Ce se întâmplă când se încalcă limitele, de unde provine ea şi ce efecte are asupra organismului?

 

După scandalul legat de carnea de cal a urmat cel cu paraziţii din peşte, Salmonella din carnea de pui, pesticidele din legume şi fructe, carnea de curcan cu antibiotice şi acum lactatele cu aflatoxină M1. După o săptămână de întrebări fără răspuns, una dintre companiile mari a anunţat că retrage preventiv unele produse de pe piaţă, deoarece este posibil să fie contaminate cu aflatoxină.

 

Danone retrage preventiv unele produse

După scandalul legat de aflatoxina din lapte, compania a luat măsuri suplimentare, achiziţionând un echipament propriu de testare a conţinutului de aflatoxină. Rezultatele au arătat limite care depăşesc limita admisă de aflatoxină M1.

"După primirea rezultatului pentru aflatoxină M1 pentru o livrare de la unul dintre furnizorii săi de lapte, rezultat care era peste limita legală, Danone România a sistat imediat colecta de lapte de la ferma respectivă şi, pentru siguranţa consumatorilor, a decis să blocheze în depozitul său 75 tone de produse şi să retragă preventiv de pe piaţă unele produse care ar fi putut să conţină urme de lapte contaminat de la acea fermă. Procesul de retragere se desfăşoară foarte rapid şi facem toate eforturile să fie finalizat până la finalul zilei",

se arată într-un comunicat al companiei, citat de Mediafax.

Din 7 martie, Autoritatea Naţional Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a declanşat o acţiune de control privind stabilirea conţinutului de aflatoxina M1 în laptele crud şi în cel pasteurizat. Până acum s-au prelevat 1.284 de probe de lapte din  fermele de vaci de lapte, centrele de colectare a laptelui, unităţi de procesare şi automate pentru vânzarea directă a laptelui crud.


Nereguli la 3 ferme, 2 unităţi de procesare şi 2 unităţi de colectare

Potrivit preşedintelui ANSVSA, dr. Mihai Ţurcanu, laptele contaminat este sechestrat în tancuri, nu a intrat la procesare şi va fi distrus, se arată într-un conumicat de presă transmis de ANSVSA pe 14 martie a.c. O altă măsură de precauţie pe care a luat-o ANSVSA a fost aceea de a schimba alimentaţia bovinelor prin înlocuirea furajelor contaminate cu raţii bazate pe materii prime care nu sunt contaminate. După această măsură s-au înregistrat scăderi semnificative ale limitelor de aflatoxină, valorile apropiindu-se de cele admise, spun inspectorii.

Astfel că, potrivit inspectorilor de la ANSVSA, la două dintre fermele la care au fost constatate limite depăşite ale aflatoxinei M1 în lapte situaţia a fost remediată şi restricţia urmează să fie ridicată.

Însă, vor fi în continuare sub atenta supraveghere a inspectorilor sanitar-veterinari.


32 de automate pentru distribuirea laptelui au fost închise

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor anunţa pe 17 martie a.c. că a fost suspendată activitatea unui număr de 32 de automate pentru distribuirea laptelui, din cauza unor suspiciuni legate de depăşirea limitei de aflatoxină M1. Acestea sunt doar rezultatele parţiale, după cum se anunţă pe site-ul ANSVSA. Comercializarea laptelui prin aceste automate se reia numai în momentul în care buletinele de analiză demonstrează că laptele este bun pentru consum.

În România există în prezent 335 de astfel de automate pentru distribuirea laptelui.


Ce este aflatoxina şi cât este de periculoasă?

Este o toxină produsă de sporii ciupercilor din genul Aspergillus flavus şi Aspergillus parasiticus. Aceasta se dezvoltă în seminţele oleaginoase, produse secundare de la fabricarea uleiului (şrot, tărâţe), arahide, cereale şi produse de origine animală (brânzeturi fermentate, preparate de carne, etc.).

Formarea mucegaiului în furaje (aflatoxina B) este favorizată de medii cu umiditate şi temperatură ridicate şi lipsa ventilaţiei. Laptele, brânzeturile, ouăle şi carnea pot conţine aflatoxine ca urmare a consumării de către animale şi păsări a acestor furaje contaminate.

De asemenea, trebuie să ştim că după ce un animal a consumat furaje contaminate cu aflatoxina B şi până la formarea aflatoxinei M1 în lapte, aflatoxina B suferă un proces de diluare şi ajunge până la 25% din toxicitate, avertizează vicepreşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu. Prin urmare, această toxină ar fi periculoasă pentru organismul uman doar dacă s-ar găsi în lapte în doze foarte mari, lucru care ar fi letal şi pentru animal. "Deci, dacă am avea un animal care moare intoxicat cu aflatoxină M1, nu mai putem vorbi despre lapte de la acel animal", a spus vicepreşedintele ANSVSA.

În România şi în Europa, limita maximă admisă de aflatoxină este de 0,05 părţi/milion/litru, comparativ cu limita maximă pe care o au Statele Unite ale Americii, de 0,5 părţi/milion/litru, a declarat vicepreşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu.

Aflatoxina devine periculoasă pentru organism atunci când se ingerează o cantitate de 100 de ori mai mare decât limitele admise, explică Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, la sedinţa Consiliului ştiinţific care a avut loc la sediul ASNVSA. "Se bănuieşte că, în urma ingestiei unei cantităţi de aflatoxină de 100 de ori mai mari decât limitele admise - de vreo 100 de litri de lapte pe zi - băută de o singură persoană timp de 20 de ani, ar exista şanse ca acea persoană să se îmbolnăvească. Dacă beţi 10 pahare de aflatoxină pe zi, şansele de a vă îmbolnăvi sunt zero. Aflatoxina a fost descoperită în 1965, deci până în 1965... În România şi în Europa au început să se facă analize destul de recent. Cantitatea admisă în America este de 10 ori mai mare decât cea din Europa şi nu am auzit niciun american să moară de cancer de la aflatoxină. Este doar o supra-protecţie europeană", a precizat Sorin Minea, citat de Money.ro 

 

 

Alte păreri total opuse despre efectele aflatoxinei

Cel mai complet studiu de nutriţie, numit "Studiul China", realizat de medicul T. Colin Campbell (un cercetător ştiinţific de reputaţie internaţională, profesor la catedra de biochimie şi nutriţie a Universitătii din Virginia) scoate la iveală faptul că aflatoxina este cancerigenă, după cum reiese în urma experimentelor efectuate pe cobai şoareci. De asemenea, acelaşi medic a demonstrat că dezvoltarea cancerului este influenţată de cantitatea de produse de origine animală pe care le consumăm. Vezi aici mai multe despre acest studiu!

De asemenea, pe site-ul oficial al unui mare laborator de cercetare şi dezvoltare, Fermentek Biotehnology, aflatoxina M1 apare ca fiind toxică şi cancerigenă.