Conservarea acestui comportament în rândul speciilor sugerează că este foarte important. Unii experți au emis ipoteza că animalele și oamenii au semnale de vigilență care îi mențin alerți și treji atunci când sunt înfometați. Aceste semnale îi ajută să localizeze și să obțină mâncare. Rezultă că, odată ce un animal sau un om a mâncat mult, aceste semnale de vigilență sunt înlocuite de sentimentul de oboseală.

Alți experți au susținut că modificările de după masă din circulația sângelui ar putea explica de ce mâncarea provoacă somnolență în cazul anumitor persoane. Fluxul de sânge către intestinul subțire crește dramatic după ce mănâncă o persoană. Iar când sângele este pompat în intestin pentru a alimenta digestia, o scădere corespunzătoare a fluxului de sânge către creier ar putea declanșa sentimentul de somnolență. 

Unele cercetări trecute ale acestei ipoteze au concluzionat că fluxul sanguin către creier nu se schimbă după ce o persoană mănâncă. Dar unele dintre lucrările recente au constatat că, în cazul oamenilor care au omis micul dejun, o parte a fluxului sanguin cerebral a scăzut după ce a fost consumată masa de prânz. Omiterea micului dejun ar putea, prin urmare, să pună o sarcină grea asupra corpului după masa de prânz, prin provocarea unor schimbări mai mari în fluxul de sânge. Iar acest lucru ar putea duce la somnolență.

În timp ce oamenii de știință încă se gândesc ce se întâmplă în timpul comei alimentare, au început să ia în calcul anumiți factori care pot contribui la oboseala de după masă. O masă mare poate fi un declanșator. Un alt declanșator poate fi o masă încărcată cu sare sau proteine. De ce? Pe termen lung, somnul ajută la digestie. Un studiu realizat cu ajutorul musculițelor a constatat că somnul schimbă modul în care insectele absorb anumiți macronutrienți, inclusiv proteinele. Acest lucru ar susține ideea că somnolența de după masă afectează absorbția nutrienților de către intestin. Aceste constatări s-ar putea să nu fie valabile și în cazul oamenilor. Dar ideea că anumite alimente prezintă o posibilitate mai mare de a produce oboseală este în concordanță cu unele cercetări recente asupra oamenilor.

Un mic studiu din 2018, realizat cu ajutorul șoferilor de camioane, a constatat că persoanele care au avut diete bogate în legume și grăsimi din alimente precum uleiul de măsline și lactate au avut tendința de a experimenta o somnolență redusă după masă, spre deosebire de persoanele care au diete occidentale cu alimente de la fast-food, carne procesată și băuturi răcoritoare. O dietă sănătoasă produce somnolență redusă în timpul zilei. Unele cercetări mai vechi sugerează că aportul de grăsimi sau de carbohidrați ar putea provoca somnolență, perturbând ritmul circadian normal.

Un studiu realizat în 2018 a constatat că o masă bogată în grăsimi și carbohidrați a dus la somnolență, dar și la apariția unor markeri inflamatorii, în special în rândul adulților obezi. Dar încă există nesiguranță și contradicții atunci când apar alimente specifice și efectele lor asupra oboselii de după masă. Unele studii realizate pe oameni arată un efect după masă, iar altele nu. 

Dacă vrei să previi coma alimentară, cel mai bun sfat este să consumi porții mai mici. Această tactică poate fi deosebit de eficientă la prânz. Modificările previzibile în ritmul circadian al organismului au tendința de a-i face pe oameni somnoroși după-amiaza. Consumul de alimente sănătoase ar putea contribui, de asemenea, la reducerea oboselii după masă.

Pe aceeasi tema...

• Coma alimentară – Cauze și prevenire

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!