Mi-e dor de tine, dar sunt prea departe. Aş putea să intru din nou în viaţa ta, dar ar fi un sacrilegiu. Nu-mi rămâne decât să aştept, să mor câte puţin în fiecare zi şi să mă rog să fii fericită.
Mă gândesc uneori că sunt atâtea femei şi bărbaţi în jur care renunţă la dragoste, se ascund, se izolează şi trăiesc din trecut. Iubirea ne oferă atât de puţine drumuri de întoarcere.
Mă culc la loc. Mă pierd în întuneric şi aştept. Pentru totdeauna!