Tac pentru că, în sufletul meu, ştiu că nu pot să-mi asum declaraţiile de iubire, că aş vrea să fac mai mult, dar nu voi reuşi. Poate acesta e motivul pentru care, cele mai bune le-am reuşit pe la 18 ani. Nu aveau niciun fel de consecinţe.
Timpul schimbă şi felul în care iubim chiar dacă ne e greu s-o recunoaştem. Aşa că, acum, mai bine tac. Orice cuvânt pe care-l spun poate face rău chiar dacă dorinţa mea intimă a fost contrară.
Şi uite aşa puteţi descoperi că, uneori, în spatele unei tăceri lungi se află o înfocată declaraţie de dragoste.
Tacerea doare mai mult ca orice..Mai bine spui ce ai de spus, clar si concis..Poate doare, poate promisiunile nu se vor indeplini, dar cel putin ai avut curajul sa vorbesti sa spui ce ai pe suflet..pentru ca de multe ori viata nu iti da a doua sansa..si uneori comunicarea e mult mai importanta ca tacerea..arata ca iti pasa suficient cat sa cauti impreuna cu celalalt o solutie..