Rolul jocului in dezvoltarea intelectuala si emotionala a copilului
Inca din primele luni de viata, jocul constituie modalitatea principala prin care copilul invata primele notiuni despre lumea inconjuratoare si relatiile cu persoanele din jur.
Inca din primele luni de viata, jocul constituie modalitatea principala prin care copilul invata primele notiuni despre lumea inconjuratoare si relatiile cu persoanele din jur. De exemplu, un copil in varsta de un an care arunca in repetate randuri pe jos un cub de lemn se joaca, dar este si un mic cercetator amator. Ce zgomot face cubul la impactul cu parchetul? Sunetul este acelasi cand cubul cade pe covor? Va ridica mami obiectul? Se va supara ori va zambi? Toate acestea sunt experimente ale micutului...
De asemenea, jocul ii ajuta pe copii sa-si dezvolte vocabularul si gandirea logica. Spre pilda, cand construieste o casa Lego, un copil in varsta de 5-6 ani incepe sa aiba o perceptie mai clara asupra a ceea ce inseamna viitorul ("cand voi fi eu mare...") si se obisnuieste sa gandeasca secvential ("mai intai construiesc, dupa aceea voi face un gard"). Este recomandabil ca parintii sa se implice activ in joaca micutilor, pentru ca acestia se vor bucura sa vada ca ceea ce fac ei este apreciat si astfel isi vor dezvolta respectul de sine.
Jocul trebuie adaptat varstei
Pe masura ce copilul se dezvolta din punct de vedere fizic si intelectual, isi va largi orizonturile si in ceea ce priveste jocul. Un psiholog american a identificat si clasificat stadiile de evolutie ale jocului in functie de varsta micutului.
Jocul senzorial si motric
Prin acest stil de joc, micutii cu varsta intre 6 si 18 luni experimenteaza diferite senzatii si sentimente jucandu-se cu propriul corp si fiind atenti la orice miscare a persoanelor si obiectelor din jur. Un bebelus de 6 luni si-a dezvoltat deja cateva metode simple, dar eficiente, de a se distra: atinge cuburile rosii atarnate deasupra patutului pentru a le vedea miscandu-se si a auzi sunetele nostime emise de acestea, arunca o minge fiindca stie ca cineva i-o va restitui (si o arunca iar, bineinteles) si asa mai departe. Pe masura ce creste, copilul isi va dezvolta aptitudinile, invatand sa-si coordoneze actiunile in "scheme de joc" mai complicate. De exemplu, acum va sti ca mingea a cazut pur si simplu pentru ca el a aruncat-o.In jurul varstei de 18 luni, copiii percep lumea in termeni mai incarcati de simbolism si incep sa inteleaga functia anumitor obiecte din jurul lor. Este varsta la care incep sa "hraneasca" ursuletul sau papusa cu lingurita, al carei rol l-au perceput deja.
Jocul simbolic
Termenul acesta este folosit pentru a defini acea perioada incepand cu varsta de 3-4 ani, cand copilul atribuie unor obiecte functii simbolice - de pilda, pentru un baietel, paturica va deveni mantia unui print sau pelerina lui Superman...
De asemenea, jocul ii ajuta pe copii sa-si dezvolte vocabularul si gandirea logica. Spre pilda, cand construieste o casa Lego, un copil in varsta de 5-6 ani incepe sa aiba o perceptie mai clara asupra a ceea ce inseamna viitorul ("cand voi fi eu mare...") si se obisnuieste sa gandeasca secvential ("mai intai construiesc, dupa aceea voi face un gard"). Este recomandabil ca parintii sa se implice activ in joaca micutilor, pentru ca acestia se vor bucura sa vada ca ceea ce fac ei este apreciat si astfel isi vor dezvolta respectul de sine.
Jocul trebuie adaptat varstei
Pe masura ce copilul se dezvolta din punct de vedere fizic si intelectual, isi va largi orizonturile si in ceea ce priveste jocul. Un psiholog american a identificat si clasificat stadiile de evolutie ale jocului in functie de varsta micutului.
Jocul senzorial si motric
Prin acest stil de joc, micutii cu varsta intre 6 si 18 luni experimenteaza diferite senzatii si sentimente jucandu-se cu propriul corp si fiind atenti la orice miscare a persoanelor si obiectelor din jur. Un bebelus de 6 luni si-a dezvoltat deja cateva metode simple, dar eficiente, de a se distra: atinge cuburile rosii atarnate deasupra patutului pentru a le vedea miscandu-se si a auzi sunetele nostime emise de acestea, arunca o minge fiindca stie ca cineva i-o va restitui (si o arunca iar, bineinteles) si asa mai departe. Pe masura ce creste, copilul isi va dezvolta aptitudinile, invatand sa-si coordoneze actiunile in "scheme de joc" mai complicate. De exemplu, acum va sti ca mingea a cazut pur si simplu pentru ca el a aruncat-o.In jurul varstei de 18 luni, copiii percep lumea in termeni mai incarcati de simbolism si incep sa inteleaga functia anumitor obiecte din jurul lor. Este varsta la care incep sa "hraneasca" ursuletul sau papusa cu lingurita, al carei rol l-au perceput deja.
Jocul simbolic
Termenul acesta este folosit pentru a defini acea perioada incepand cu varsta de 3-4 ani, cand copilul atribuie unor obiecte functii simbolice - de pilda, pentru un baietel, paturica va deveni mantia unui print sau pelerina lui Superman...
Citeste in continuare
-
-
Procedura FIV: Speranța cuplurilor care luptă să devină părinți
Mama și copilul · Fertilitate
-
-
Două femei și-au unit forțele pentru a-și crește copiii împreună. Află povestea lor!
Mama și copilul · Familie
-
Cum să adormi bebelușul în 40 de secunde
Mama și copilul · Bebeluși
-
Rihanna a dezvăluit, abia acum, când micuțul a împlinit un an, cum în cheamă pe fiul eil! Iată de unde vine numele lui
Actualitate
-
John Legend, un tătic fericit: primele imagini cu cel de-al treilea copil. Minunea a sosit după lupta cu infertilitatea și un avort spontan
Actualitate
Copilul este capabil: 1. să îşi controleze mişcările capului când este aşezat pe burtă. Jocuri: „Imi ţin capul sus”, „Ridicăm capul”, „Privim luminiţa mişcătoare” 2. să demonstreze controlul în mişcările mâinolor şi al piciorelor. Jocuri: „Împingem jucăria”, „Tragem jucăria”, „Aruncăm mingea”, „Atingem clopoţelul”. 3. să execute rostogoliri de pe spate pe burtă şi de pe burtă pe spate. Joc: „Ne rostogolim” (copilul este ajutat cu un prosop aşezat sub bebeluş si cu ajutorul căruia acestuia îi este indicat actul rostogolirii în timp ce cu o voce caldă îi spunem „ne rostogolim”), exerciţiile pot fi executate cu fond muzical; 4. să stea în picioare susţinut sau sprijinit. Joc: „Sus, sus, pui de urs” (copilul executa actul de ridicare in picioare), „Mergem la buni” (mers susţinut, în primele incercări copiii nu aşează piciorul corect pe podea, ei parcă zboară, deaceea trebuie exersat mersul susţinut); 5. Să apune obiecte şi să le manipuleze în scopul explorării lor. Joc: „Prinde mingea”, „Unde e?” Jocuri pentru dezvoltarea musculaturii fine a degetelor: bătut din palme, cântăm la pian, imităm ploaia (sunetul ploii produs de degete); 6. Să golească cutii de conţinut şi să le reumple. Joc: „Pune bile în cutie”, „Aşează cercuri pe gâtul lebedei”, 7. Să rîsfoiască şi să citească o carte. Joc cu cartea: „Acum citim: unde este marul?”, „Mai departe” (copilul este incurajat să dea singur paginile); 8. să apuce obiecte mici. Joc: rasfirarea pe covor a unor hartiuţe de dimensiuni mici (1 cm/1cm) „Adunăm hartiuţele de pe covor” (copilul vă va imita cu succes pe dumneavoastră) 9. să localizeze sursa de zgomot şi vocea umană. Joc: „Ghici unde se aude?” (plasarea distaţă de copil a unei jucării care face zgomot, copilul este antrenat să le localizeze), „Unde-i mama?” (vă ascundeţi şi îl încurajaţi permanent pe copil să vă găsesacă, începeţi cu locuri uşor de găsit pentru a nu se panica); 10. să dovedească abilitate în coordonarea oculo-motorie. Joc: „Mişcăm jucăria cu beţişorul”, „Plimbăm pietricelele cu lingura”, „Alege jucăria care cântă”, „Dă mai departe jucăria”.