Un animalut ciudat ii atrasese acum atentia in curtea unuia dintre vecinii sai. Era o pisica de culoare alba, dintre acelea care fac o treaba deosebit de buna prin jurul hambarelor...

Scotia, tinuturile Highland, anul 1961. Nimic nu parea sa tulbure linistea unei zile obisnuite din viata unui fermier obisnuit, intorcandu-se agale catre casa. Numai ca, la un moment dat, ceva anume i-a atras atentia catre curtea unuia dintre vecinii sai.

William Ross, pentru ca acesta este numele eroului povestirii noastre, printre multele animale pe care le crestea in ferma sa, mai avea si un cuib de cativa puiuti de pisica Siameza, pe care ii iubea foarte tare si de care era tare mandru. Reusise chiar sa vanda cativa dintre ei.

Un animalut ciudat ii atrasese acum atentia in curtea unuia dintre vecinii sai. Era o pisica de culoare alba, dintre acelea care fac o treaba deosebit de buna prin jurul hambarelor, venindu-le de hac soarecilor devastatori. Altceva insa o deosebea in mod categoric de orice alta pisica din lume - urechile ei erau pliate si indoite de parca o palarie invizibila nu-i dadea voie sa si le indrepte.

Ajuns casa, i-a impartasit nerabdator intamplarea sotiei sale. Desi era ceva intr-adevar neobisnuit, Mary nu a agreat ideea unei vizite la vecini si cererea de informatii despre pisica cu pricina. Totusi William nu a putut rezista tentatiei si, cu prima ocazie, s-a infatisat la usa vecinilor, hotarat sa nu plece pana nu afla detalii despre pisica neobisnuita pe care acestia o detineau.

Sotii McRae nu aveau nici cea mai vaga idee despre originile pisicii si nici nu pareau foarte impresionati de ideea de a avea o pisica "altfel" decat cele obisnuite. Nu cunosteau cine erau parintii animalului, nici daca acestia avusesera sau nu, la randul lor, urechile pliate. Numele pisicii era Susie, iar proprietarii i-au promis lui William ca, daca in cuiburile viitoare ale lui Susie vor aparea pisoi cu urechi pliate ca ale ei, el va fi primul care va afla si va cumpara unul.

Nu dupa mult timp, Susie a dat nastere la doi puiuti, un mascul si o femela. Amandoi aveau urechile pliate ca ale mamei lor. Fetita a primit numele de Snooks si a fost inmanata sotilor Ross. Cand si ea a devenit, la randul ei, mamica, William a inceput sa caute prin expozitii eventuale persoane interesate de pisoi cu urechi indoite. Unul dintre arbitri i-a recomandat sa ia legatura cu Pat Turner, o binecunoscuta cercetatoare in domeniul cresterii si geneticii feline.

In urma vizitei facuta la ferma sotilor Ross, Pat a plecat spre casa cu Snowdrift, o frumusete de motan cu urechi pliate. In urmatorii trei ani de cercetare, Pat a observat ca dintre cei 76 de pisoi ai caror unic tatic era Snowdrift, 42 aveau urechi pliate si 34 urechi normale. Urechile pliate erau rezultatul mutatiei unei gene simplu dominanta.

Daca un pisoi mosteneste o gena pentru urechi drepte si o alta pentru urechi pliate, in mod cert urechile sale vor fi pliate. Cand o pisica ce prezinta o asemenea gena este imperecheata cu o pisica obisnuita, jumatate dintre puii rezultati vor avea cu certitudine urechile pliate.

In tot acest timp, Pat Turner a putut observa si un alt fenomen legat de plierea urechilor la aceste pisici. Toti puii se nasc cu urechile drepte, crescatorul stiind care anume pisoi vor avea urechi pliate de abia dupa 15-25 de zile de la nastere. La aceasta varsta, in mod normal, cartilagiul urechii puilor incepe sa devina rigid, determinand pozitia ridicata a acestora. In cazul puilor Scottish Fold, cartilagiul urechii sufera o sertizare, astfel incat varful urechii se pliaza catre baza acesteia.

Felinologia de la vremea respectiva a primit cu dispret noua rasa de pisici. Cum putea o pisica sa fie pisica, fara sa aiba urechile normale? Scottish Fold nu a putut fi inregistrata ca o rasa distincta din cauza considerentelor privind sanatatea acestor pisici.

Scepticii spuneau ca asemenea pisici vor ridica mari probleme de sanatate, din cauza ventilarii insuficiente a canalului auricular si imposibilitatii curatarii zonei respective si aplicarii tratamentului.

Sotii Ross au fost acuzati ca inmultesc aceste exemplare doar pentru profit, desi ei isi cheltuiau si ultimele rezerve de bani pentru bunastarea pisicilor. La un moment dat, cineva a mers atat de departe incat a trimis inspectorii de sanatate pentru a verifica daca pisicile sunt ingrijite corespunzator.

O data cu trecerea timpului, oamenii si-au schimbat mentalitatea, un mod de gandire matur luand locul scepticismului rautacios de la inceputuri.

Scottish Fold a devenit o rasa deosebit de apreciata si de cautata, insa destul de rara pentru a da curs tuturor cererilor care exista la nivel mondial. Cu toate ca, pentru imperechere, sunt admise rasele American si British Shorthair, Scottish Fold s-a dezvoltat ca o rasa de sine statatoare, unica si inconfundabila.

De-a lungul timpului, a castigat inimile multor arbitri felinologi, dar si ale mai multor oameni simpli, iubitori de pisici. Scottish Fold se fac remarcate nu doar datorita urechilor neobisnuite, dar si datorita ochilor deosebit de mari si rotunzi, irezistibili, mereu lasand impresia unui mare semn al mirarii si al inocentei intrebari: "Cine, eu?...".

Se pot adapta tuturor situatiilor, chiar daca acestea includ copii zgomotosi sau catei insistenti. Nu cunosc panica, nici macar pe masa de arbitraj sau la schimbarea locuintei. Sunt tacute si discrete. Nu necesita ingrijiri deosebite, decat o hrana corespunzatoare si un mediu curat.