Antigelul, binecunoscutul lichid utilizat la racirea motoarelor, este incolor, inodor si cu un gust dulce, care il face tentant pentru animale, mai ales pentru caini. In sezoanele...

Antigelul, binecunoscutul lichid utilizat la racirea motoarelor, este incolor, inodor si cu un gust dulce, care il face tentant pentru animale, mai ales pentru caini. In sezoanele reci (toamna, iarna), cand acesta este vehiculat mai mult, frecventa intoxicatiilor creste.

Cainii se pot intoxica prin lingerea antigelului din recipient sau dintr-un loc unde acesta s-a scurs din radiator sau chiar prin roaderea sticlelor de plastic goale, care contin resturi de lichid.

Dupa ingerare, etilenglicolul se absoarbe rapid la nivel gastrointestinal, o cantitate foarte mica de substanta (6,6 ml/kg) putand produce moartea animalului. Toxicul se descompune la nivel hepatic, rezultand produsi de metabolism responsabili de modificari grave.

Prognosticul depinde de intervalul de timp scurs de la ingerarea toxicului pana la aplicarea terapiei. Daca se intervine in maximum 8 ore, exista sanse de recuperare. Din pacate, in majoritatea cazurilor, stabilirea diagnosticului si aplicarea tratamentului se realizeaza tarziu.

Tabloul clinic
Primele semne clinice apar la aproximativ 30 de minute dupa ingerarea antigelului si se traduc prin vome, depresie a sistemului nervos central (incoordonari, scaderea reflexelor) si prin faptul ca animalele beau apa multa, urineaza mult si se deshidrateaza.

Dupa 12 ore, urmeaza o perioada de scadere a intensitatii semnelor clinice, ulterior starea generala alterandu-se din nou, ca o consecinta a actiunii toxice exercitate de produsii de metabolism rezultati din descompunerea etilenglicolului. La 36-72 de ore, se instaleaza insuficienta renala asociata cu vome, ulcere bucale, eliminarea unor cantitati din ce in ce mai mici de urina, convulsii, incoordonari, depresie, coma si moarte.

Terapie
Succesul terapeutic depinde de precocitatea aplicarii tratamentului. In primele 6 ore de la ingerare (ideal in primele 2 ore) se poate limita absorbtia toxicului la nivelul mucoasei gastrice prin inducerea vomei, spalaturi gastrice si administrarea medicamentelor absorbante (carbune medicinal).

Dupa ce toxicul a trecut de bariera gastrointestinala, tratamentul are ca scop limitarea formarii produsilor toxici de metabolism si sustinerea generala a organismului. In alte tari, se utilizeaza, de curand, un produs medicamentos cu mai putine efecte secundare, comparativ cu etanolul, cu rezultate foarte bune la caini, si anume 4-methylprazol (4-MP).
Animalele vindecate au o perioada lunga de convalescenta, necesitand o dieta speciala pentru protectie renala, saraca in proteine.