Klaus Iohannis a fost propulsat la Cotroceni de un val imens de popularitate, dar are de împlinit multe așteptări
Din 21 decembrie 2014 vom avea un alt tip de jucător la Cotroceni. Nu un Mesia, nu un "Santa Klaus", cum este alintat după valul de entuziasm popular obținut în urma câștigării alegerilor.
Klaus Iohannis, un adept al acțiunii fără prea multe vorbe, este, în pofida aparențelor, tot un jucător, dar cu o abordare diferită față de cea a predecesorului său. "O viață se construiește pas cu pas. La fel și o carieră, o comunitate sau chiar o națiune. Nimic nu vine peste noapte, cel puțin nimic durabil și statornic (...) Mereu am spus că, despre un om, vorbesc cel mai bine faptele. Am fost sigur că treaba mea e să fac și nu să vorbesc despre ceea ce am de gând să fac", scrie el în prefața cărții sale autobiografice, bestseller-ul "Pas cu pas". O declarație de intenție care prefigurează un președinte dedicat acțiunii, mai puțin vorbelor.

Impunător, calm, serios, calculat, Klaus Iohannis și-a consacrat deja imaginea "neamțului" care "gândește și face". Nu-l vom vedea, așadar, ieșind cu declarații tăioase, în care să atace arțăgos în dreapta și-n stânga, dar vom vedea un președinte ferm de fiecare dată când jocurile politice vor necesita intervenția sa.

Cu obiective asemănătoare, anunțate din campanie, dar și cu o viziune proprie, noul președinte va schimba, neîndoielnic, instituția pe care o reprezintă și, implicit, România. De la angajații Palatului Cotroceni, primii care vor intra în contact cu noul președinte și cu modul său de lucru, până la cetățenii obișnuiți, toți ne vom raporta diferit la cel care ne reprezintă în funcția supremă. S-a terminat cu declarațiile spumoase, cu duelurile "sângeroase", cu "trântele" spectaculoase care alimentau tensiunile politice. Acest tip de joc e de domeniul trecutului. Băsescu iubea conflictul - "animal politic" feroce, el se hrănea preponderent cu acest element care îi furniza forță. Pentru Iohannis, conflictul reprezintă un consumator masiv de energie și de timp prețios pe care le poate folosi lucrând. Nu-l sperie conflictul, iar asta s-a putut vedea și în campanie, dar va face tot posibilul pentru a-l evita, ca să nu-și irosească atenția. El e adeptul soluțiilor practice, aplicate fără gălăgie. Organizarea sa metodică are, însă, nevoie de timp înainte de a începe să dea rezultate, cu atât mai mult cu marele său proiect, modernizarea clasei politice, va întâmpina multe piedici din partea actorilor vizați de acest proces incomod pentru ei. De-a lungul timpului, Klaus Iohannis a introdus în administrație un sistem de lucru diferit de cel al politicienilor. Este vorba de "relaxarea activă", care vine în contradicţie cu tipul de activitate publică din ultimii ani, dar diferă în mod fundamental de "relaxarea pasivă" care presupune odihnă de zi cu zi. Iohannis respinge, spre deosebire de alţi politicieni, situaţiile limită, stresante sau încrâncenate, preferând un sistem de relaţionare calculat, bazat pe contact "unu la unu" şi pe întâlniri programate, relatează stirileprotv.ro.

"Eu îmi extrag energia din convingerile mele şi din realizările mele, personale şi profesionale. Recunosc că, în toţi aceşti ani, am reuşit să-mi creez un mecanism de control al stresului care funcţionează foarte bine şi că m-am obişnuit cu situaţiile-limită care, în lumea politică, fie ea locală sau naţională, sunt inevitabile, aşa că pot să le fac faţă onorabil", mărturisește noul președinte al României în cartea sa, în care explică și modul în care a reuşit să colaboreze cu angajaţii Primăriei Sibiu pentru a obţine performanţa administrativă: "De când am venit la primărie, am reuşit să creez un fel de ritual al unor întâlniri foarte scurte, dar care se petrec cu regularitate, cu ochii pe ceas, în fiecare luni dimineaţă, de la ora 9. Este vorba de o şedinţă care durează câteva minute, maxim un sfert de oră, la care toţi şefii de serviciu se adună şi le comunică direct colegilor tot ceea ce au trecut în agenda în săptămâna respectivă. Pentru ca totul să meargă ceas - mesaj pe care l-am preluat şi în campania electorală pentru primărie -, fiecare dintre noi ştie ce fac ceilalţi: transparenţa este totală". Conform descrierilor prietenilor apropiați, Klaus Iohannis e un om pragmatic, modest, ordonat, dispus să muncească enorm pentru obținerea rezultatelor pe care le urmărește. Și dedicat pasiunilor sale. "Trebuie să recunosc: dintotdeauna mi-a plăcut să lucrez ceva manual. Cu rezultate rezonabile pentru un amator. Nu sunt un tip extrem de îndemânatic, dar nicidecum stângaci. Mi-a plăcut să meşteresc mereu câte ceva, dar nu mi-am dezvoltat niciodată un hobby propriu-zis. Pot să repar orice prin casă, prin grădină, prin pivniţă. Când a fost nevoie, mi-am pus singur faianţă şi gresie în baie, în apartamentul în care m-am mutat cu soţia după ce ne-am căsătorit. Pot şi îmi place să lucrez cu lemnul!", mărturisește în volumul "Pas cu pas". Un om căruia îi place să muncească nu poate fi o alegere greșită pentru viitorul nostru.

Înalt, concentrat și cumpătat la nivel lingvistic, el impune respect prin seriozitatea sa, nu prin agresivitate. Dacă Traian Băsescu era tipul de jucător capabil să mai și încaseze, Iohannis are grijă să nu ajungă acolo. Din acest punct de vedere, ne putem aștepta la o relație diferită cu premierul și cu Parlamentul. "Cred că am avut prea mult spectacol, prea multă dezbatere sterilă şi nu suficiente soluţii", a declarat el într-un interviu acordat cotidianului britanic The Independent, afirmând că le va cere cetăţenilor să accepte mai mulţi ani de austeritate. "Trebuie să se schimbe multe", a afirmat el.

Noul șef de stat preia moștenirea lăsată de Traian Băsescu, peste care își va pune amprenta sa. Contribuția lui Iohannis este așteptată îndeosebi în domeniile educației și al sănătății, acolo unde predecesorul său nu a reușit să-și dezvolte proiectele. Construcția proiectului "România lucrului bine făcut" începe astăzi, 21 decembrie 2014. Peste cinci ani vom vedea unde a ajuns. "La sfârşitul mandatului meu, România trebuie să fie o democraţie mai funcţională. Până atunci, nimeni nu ar trebui să pună la îndoială statul de drept în România. Sistemul de educaţie ar trebui să fie suficient de bun pentru a ne face mândri. Oamenii ar trebui să primească tratamente decente în spitale. Şi economia ar trebui să fie suficient de bună pentru a încuraja românii care locuiesc în străinătate să se întoarcă acasă", a promis Iohannis în interviul publicat de ziarul The Independent.

Deocamdată, România are acum un președinte pe care Angela Merkel, care a colaborat în termeni aproape amicali cu Traian Băsescu, îl poate suna oricând fără să mai fie nevoie de serviciile unui traducător. E un semn bun. Citește și: Dosar Eva. Noua Prima Doamnă a României: Ce rol va avea Carmen Iohannis?


Foto: Mediafax